În România, mii de oameni care vor și pot să muncească rămân în afara pieței muncii din motive care nu țin de competențe, ci de barierele din jurul lor. Pornind de la această realitate, Ionuț-Iacob Cotoi a construit DiverseWork, o platformă de recrutare incluzivă dedicată, într-o primă etapă, persoanelor cu dizabilități și tinerilor aflați la început de drum.
„Prima direcție, și cea care mă doare cel mai tare, sunt persoanele cu dizabilități. A doua sunt tinerii aflați la început de drum, absolvenții, studenții și așa-numiții NEET, cei care nu sunt nici la școală, nici la muncă, și care riscă să rămână în afara sistemului dacă nu îi prinde nimeni la timp. De aici pornim, dar gândul e să creștem treptat către toți cei care au nevoie de o șansă corectă.” – ne-a mărturisit Ionuț, fondadorul platformei de recrutare.
Proiectul a pornit dintr-o sală de curs, ca temă de masterat, dar s-a transformat treptat într-o inițiativă cu ambiții mult mai mari: să ajute companiile să recruteze mai ușor și să ofere șanse reale unor oameni care, de multe ori, nu sunt nici măcar văzuți de angajatori:
„Realitatea de la care pornesc e dură. România are una dintre cele mai mici rate de angajare a persoanelor cu dizabilități din toată Europa. Nu pentru că oamenii ăștia nu vor să muncească, dimpotrivă, mulți își doresc enorm, ci pentru că nu îi vede nimeni și pentru că firmele nu știu de unde să înceapă. Mai e și o latură economică pe care puțină lume o spune pe șleau. Companiile cu peste 50 de angajați sunt obligate prin lege să aibă cel puțin 4% persoane cu dizabilități în schemă. Cele mai multe aleg să plătească o taxă la stat în loc să angajeze. Banii ăia se duc în buget și nu ajută pe nimeni să-și găsească un loc de muncă. Eu vreau să întorc ecuația asta pe dos, să fac angajarea mai ușoară și mai sigură decât plata taxei.”
Am stat de vorbă cu Ionuț despre cum a apărut ideea DiverseWork, provocările construirii unui startup social în paralel cu un job full-time și despre schimbările pe care și-ar dori să le vadă în piața muncii din România.
1. Care e cel mai mare mit despre angajarea persoanelor cu dizabilități?
„Cel mai mare mit e că ar fi complicat și scump să angajezi și că omul ar fi mai puțin productiv decăt restul. În realitate, de cele mai multe ori vorbim de niște ajustări mici pentru a crea contiții optime de muncă, iar ce primești înapoi e un om loial și motivat, care prețuiește șansa care i s-a dat. Mitul nu e despre oameni, e despre frica de necunoscut.”
2. Dacă mâine ai fi ministrul Muncii pentru o zi, care este primul lucru pe care l-ai schimba în sistem?
„Aș face în așa fel încât banii pe care firmele îi plătesc azi ca taxă pentru neangajare să nu se mai ducă pur și simplu în buget, ci să se întoarcă în instrumente concrete care chiar ajută la angajare. Acum plătești și problema rămâne nerezolvată. Aș lega banii de rezultat, nu de o bifă. E vorba despre o sumă de peste 500 de milioane de euro.”
3. Ce ai descoperit despre piața muncii din România care te-a surprins sau chiar te-a revoltat cel mai tare?
„Cel mai tare m-a revoltat că oamenii ăștia sunt priviți ca o bifă, nu ca niște oameni. Când o firmă se gândește să angajeze o persoană cu dizabilități, primul gând e adesea sa ia pe cineva pe minimul pe economie, doar ca să bifeze legea. Și ratează tocmai esența, pentru că de multe ori în spatele acelui om, chiar dacă are o dizabilitate, se ascunde un talent real. Iar dacă îl tratezi corect și îl plătești pe măsură, îți devine unul dintre cei mai de nădejde oameni din echipă. Ar trebui să angajăm omul, expertiza, nu handicapul.”
4. Crezi că firmele plătesc taxa pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități pentru că nu vor sau pentru că nu știu cum să facă recrutarea corect?
„E un amestec, dar nu cred că e rea-voință. Am obținut printr-o solicitare oficială la ANPDPD un raport pe 2024, iar din firmele mari care au raportat, aproape 2.000 nu aveau nicio persoană cu dizabilități angajată. Asta îmi spune că nu e doar <<nu știu cum>>, e și comoditate: pentru multe firme e mai simplu să plătească taxa și să meargă mai departe, fiindcă nimeni nu le-a arătat că se poate și altfel, ușor și fără riscuri. Exact acolo vreau să intervin cu DiverseWork, să fac varianta corectă mai ușoară decât cea comodă.”
5. Cum arată succesul pentru DiverseWork peste 5 ani: câți oameni angajați sau ce schimbare în mentalitatea angajatorilor veți face?
„Nu îl măsor doar în număr de angajări, deși mi-aș dori mii. Pentru mine succesul e momentul în care un angajator nu se mai întreabă dacă să angajeze o persoană cu dizabilități, ci pe care. Când incluziunea nu mai e un proiect special, ci ceva normal. Atunci voi considera că DiverseWork e un succes!”
Echipa DiverseWork
Deși proiectul a pornit alături de alți colegi, astăzi Ionuț-Iacob Cotoi este singurul fondator al DiverseWork. Cu toate acestea, spune că nu construiește proiectul complet singur. Pe parcurs i s-au alăturat Crina Aldea și Raul Pop, doi colaboratori în care are încredere și alături de care continuă să dezvolte inițiativa, chiar dacă nu funcționează ca o echipă formală, cu program fix.
Ionuț ne-a mărturisit că are și un job „normal” în paralel pentru a-și permite finanțarea acestui vis: „Nu fac asta full-time. Am un job de programator, iar DiverseWork îl construiesc în paralel, serile și în weekenduri. Nu am o echipă de oameni plătiți în spate și nu am avut un buget în spate. Și totuși nu m-am oprit.”
Unde a ajuns DiverseWork înainte de lansare
Pentru fondatorul DiverseWork, cea mai importantă realizare nu este reprezentată de cifre, ci de oamenii care au ajuns în comunitatea construită în jurul platformei. Până în prezent, peste 400 de candidați reali și verificați s-au înscris pe platformă, în mod organic, fără investiții în publicitate.
Potrivit lui Ionuț, faptul că acești oameni au ajuns la DiverseWork exclusiv prin recomandări și din om în om reprezintă cea mai clară dovadă că există o nevoie reală pentru un astfel de serviciu.
Până la lansarea oficială, proiectul a reușit să bifeze și câteva repere importante:
- Prima companie pilot, Modivo din grupul CCC, activă din februarie 2026;
- Un flux automat și complet gratuit prin care ONG-urile își pot înrola beneficiarii pe platformă;
- Calitatea de membru în două programe Microsoft dedicate start-upurilor;
- O sesiune de pitch și feedback direct pe tema AI în recrutare cu un vicepreședinte Google.
Parteneriatele cu ONG-urile
Un element important în dezvoltarea DiverseWork îl reprezintă colaborarea cu organizațiile care lucrează direct cu persoanele vulnerabile. În acest sens, platforma a început o colaborare cu Autism Voice, cu obiectivul de a crea o legătură mai eficientă între beneficiari, ONG-uri și angajatori.
Deși colaborarea se află momentan într-o perioadă de așteptare, din cauza dificultăților generate de modificările legislative care afectează sectorul neguvernamental, Ionuț spune că discuțiile vor fi reluate imediat ce contextul se stabilizează. Pentru ONG-uri, procesul de înrolare a beneficiarilor pe platformă este gratuit și automatizat, astfel încât organizațiile să își poată concentra resursele pe activitatea lor principală.
Lansarea oficială DiverseWork
Pe 11 iunie 2026, DiverseWork urmează să fie lansată public și deschisă tuturor companiilor interesate de recrutarea incluzivă. Platforma va include și o variantă gratuită, astfel încât costurile să nu reprezinte o barieră pentru angajatorii care doresc să înceapă să recruteze persoane din grupuri vulnerabile.
În paralel, fondatorul continuă să lucreze la simplificarea procesului de înrolare, atât pentru candidați, cât și pentru companii.
Ionuț spune că una dintre prioritățile sale este formarea unei echipe care să poată duce proiectul la următorul nivel. Dezvoltarea DiverseWork în paralel cu un job full-time a fost o provocare constantă, iar creșterea proiectului va necesita implicarea mai multor oameni.
Dincolo de dezvoltarea companiei, obiectivul său este unul mai amplu: să contribuie la schimbarea modului în care piața muncii din România privește persoanele care astăzi sunt ignorate sau subevaluate.
„Nu vreau doar să construiesc o platformă. Vreau să schimb felul în care piața muncii din România se uită la oamenii pe care azi nu-i vede.”
Cum funcționează modelul de prețuri pe platformă
L-am întrebat pe Ionuț cum a gândit structura de pricing a platformei și ce rol joacă aceasta în misiunea DiverseWork de a face recrutarea incluzivă accesibilă pentru toate companiile, indiferent de dimensiune sau buget. Răspunsul lui pornește de la o idee simplă: accesul la incluziune nu ar trebui blocat de costuri, mai ales în faza de început:
„Filosofia mea la lansare e ca recrutarea incluzivă să nu se lovească de bariera banilor. De aceea avem o variantă Free reală: poți posta un job, ai acces la candidați și primești până la 10 aplicări pe lună cu contact complet. În plus, oricine, chiar și fără cont, poate folosi gratuit un calculator care arată unei companii cât plătește azi ca taxă pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități. De multe ori ăsta e primul moment în care o firmă vede negru pe alb cât pierde.
Pentru companiile cu peste 50 de angajați, care au obligații legale, e planul Compliance, la 249 EUR/lună, cu 14 zile gratuite de probă, fără card. Acolo intră instrumentele de conformitate pentru Legea 448 și OUG 127: generatorul de Anexa 1, calculatorul de cotă 4% în platformă și rapoartele DEI. Iar pentru companiile care vor să construiască incluziune la scară avem planul Enterprise Founding, la 499 EUR/lună, rezervat primilor cinci parteneri fondatori.
Am pus și o reducere de 40% pentru Unitățile Autorizate Protejate, fiindcă vreau ca tocmai cei care angajează deja persoane cu dizabilități să fie încurajați, nu penalizați.”
Poți consulta AICI secțiunea de prețuri angajatori și abonamente.
Crezi că e utilă o astfel de inițiativă? Scrie-ne în comentarii.
Sursa foto cover: arhiva personală a lui Ionuț.
