Diaspora nu e făcută din euro. Ce am pierdut și ce am câștigat odată cu românii plecați peste hotare?
România vorbește mult despre diaspora în trei situații: când numără bani, când numără voturi și la recensământ. Mult mai rar vorbim însă despre despre românii care au plecat pentru o viață mai bună, dar au rămas cu inima împărțită între două lumi. Despre rușinea de a cere ajutor când, din afară, viața ta pare „reușită”, sau despre suferința celui plecat și a celui rămas.
La Bruxelles, în Parlamentul European, evenimentul „Nu ești singur afară” a fost organizat de Nicu Ștefănuță și echipa lui tocmai ca spațiu sigur în care românii din diaspora să poată vorbi despre toate astea: dor, vină, cum arată de fapt integrarea, sănătatea mintală, lipsa de informație și nevoia unor rețele de sprijin care să ajungă cu adevărat la oameni.
Pentru foarte mulți români, prima experiență de apartenență într-o țară nouă nu începe în comunitate, ci la muncă. La muncă afli ce ai voie, ce nu ai voie, cât valorează timpul tău, cum ești privit, cum ești tratat, dacă ești văzut ca un coleg sau ca un „străin care-a venit să ne ia joburile”. Însă Nicu Ștefănuță atrage atenția că integrarea la muncă nu poate fi separată de bagajul cu care oamenii pleacă:
„Diferența dintre un angajat care «se integrează» și unul care se simte mereu «afară» ar putea consta în faptul că primul își maschează mai bine traumele.”
Am scris pe larg despre eveniment, despre răspunsurile celor prezenți, printre care s-au numărat Andreea Marin și Raluca Anton, dar și despre ce ar trebui să înțeleagă în sfârșit România, dacă vrea să vorbească onest despre românii plecați. Diaspora nu este doar o rană, este și competență, curaj, muncă, adaptare, experiență și un liant între mai multe lumi.
🚨 Ce ne mai doare (în online): Patronul mi-a pus microfon în mașina de serviciu.
„Suntem în total 3 angajați la tot biroul/depozitul. Salariul? 3.500 lei net. Pentru bani, suntem tratați ca și cum ne-ar fi cumpărat cu tot cu părinți. Niște „delicii” din viața de zi cu zi la acest lagăr de muncă:
Programul este o sugestie: Ni se cere oficial să stăm zilnic peste program „nejustificat” (neplătit, evident). Cireașa de pe tort e joi și vineri, când ne mai țin obligatoriu încă câte 2 ore extra peste program, tot pe moca. Dacă zici ceva, începe circul.
Culmea culmilor s-a întâmplat săptămâna trecută. Un coleg a umblat la bordul mașinii de serviciu și a descoperit ascuns un microfon/dispozitiv de înregistrare audio cu cartelă SIM. Ne ascultau absolut tot ce vorbeam în mașină când mergeam la clienți sau în pauză, fără ca noi să știm sau să fi semnat vreun acord în acest sens! Este o încălcare flagrantă a vieții private și GDPR de iei amendă până intră firma în faliment.” – văzută pe Reddit, la un angajat care lucrează la o firmă mică de imprimante și consumabile.
Astfel de povești par SF, dar oamenii vorbesc despre astfel de metode de control de ani buni. Ai pățit? Ai auzit de așa ceva?
📜 Scurte și tari (I).
Diferențele salariale dintre femei și bărbați încă ne costă mult. Potrivit unor calcule bazate pe date Eurostat, o femeie angajată în Uniunea Europeană câștigă, în medie, cu aproape 3.900 de euro mai puțin pe an decât un bărbat, ceea ce înseamnă pierderi totale de peste 358 de miliarde de euro anual la nivelul UE. Femeile sunt plătite, în medie, cu 11,1% mai puțin pe oră, iar diferențele variază puternic între state: de la un avantaj pentru femei în Luxemburg până la un decalaj de aproape 19% în Estonia. România se numără însă printre țările cu cele mai mici diferențe salariale din Uniune.
___
Cum a reușit un specialist AI să pună la treabă 23 de instituții publice din România în 24 de ore. Imediat după atacul cibernetic de la Cadastru, specialistul AI și în securitate cibernetică Mircea Șerdin a lansat Barometrul Digital: un raport care evaluează securitatea digitală a 2.487 de instituții publice din România (primării, consilii județene, spitale, prefecturi, operatori de utilități) folosind un agent AI care a analizat date exclusiv publice. Rezultatele sunt îngrijorătoare: aproape jumătate din instituții pot fi impersonate prin e-mail (adică oricine poate trimite un mesaj care pare să vină de la primărie sau spital) și 61,4% dintre site-uri au configurarea de securitate web la nivel critic: lipsesc protecțiile elementare împotriva scripturilor injectate și a clonării. Singurul 10 din țară: Primăria comunei Ciurila, județul Cluj.
Vestea mai bună: Mircea a pus la dispoziția instituțiilor pașii concreți de remediere, gratuit, la cerere. În 24 de ore de la publicare, 23 de instituții au cerut fișa lor tehnică, iar o primărie de municipiu a început remedierea din prima seară.
___
„Statul nu poate face digitalizare serioasă cât timp plătește IT-iștii cu 5.000-7.000 de lei pe lună, în vreme ce același om ia 4.000-5.000 de euro în privat”, spune Irineu Darău, Ministrul Economiei, care a lucrat 15 ani în mediul privat înainte să intre în minister. Acesta spune că a propus modificări în viitoarea lege a salarizării pentru IT și securitate cibernetică. Contextul în care vine declarația nu e întâmplător: Ministerul Economiei are în prezent 5 angajați pe digitalizare, iar România tocmai a trecut prin cel mai mare atac cibernetic din istoria Cadastrului.
___
BMW pregătește un program de plecări voluntare prin care ar putea elimina până la 8.000 de locuri de muncă în Germania, în special din departamentele administrative și de dezvoltare, în timp ce angajații din fabrici nu vor fi afectați. Compania, care are aproximativ 160.000 de angajați la nivel global, spune că măsura face parte dintr-un plan de adaptare la schimbările din industria auto, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea producătorilor chinezi de mașini electrice, al costurilor tranziției către electrificare și al incertitudinilor geopolitice. BMW nu este singurul constructor care reduce personalul: și Volkswagen, Porsche sau Ford au anunțat restructurări în ultimii ani, în contextul în care industria auto europeană încearcă să facă față transformărilor rapide ale pieței.
___
Societatea de Transport București (STB) concediază 800 de oameni din cei 9.504, în cadrul procedurii de insolvență și reorganizare. Schema compensațiilor spune tot despre puterea de negociere a angajaților: primii 200 care se înscriu voluntar primesc 6 salarii compensatorii. Ceilalți 600 tot pleacă, dar cu 2, 3 sau 4 salarii, în funcție de vechime.
___
Varta, producătorul german de baterii, se cere în insolvență. Compania cu o istorie de aproape 140 de ani a depus patru cereri de insolvență la sfârșitul săptămânii trecute, iar aproximativ 4.000 de angajați au acum un viitor incert. Cauza directă: Apple a reziliat contractul de furnizare a bateriilor pentru AirPods și mută producția în China, lăsând fără client principal fabrica din Nördlingen (350 de locuri de muncă care vor fi lichidate din toamnă).
Ironia este că statul german finanțase Varta cu vreo 300 de milioane de euro, exact ca să construiască producție europeană de baterii și să reducă dependența de Asia. Divizia de baterii de uz casnic (Varta Consumer Batteries), evaluată la 240 milioane euro, e exclusă din procedură și va fi preluată de creditorii conduși de Deutsche Bank. Insolvența nu înseamnă automat faliment și închidere. Este o procedură legală prin care compania cere protecție față de creditori ca să se poată reorganiza. Falimentul ar fi pasul următor dacă și asta eșuează.
___
Roboții care produc pantofi de alergare în 3 minute ar putea să elimine munca a mii de oameni. On, unul dintre cele mai cunoscute branduri de pantofi sport din lume, a prezentat o tehnologie care construiește un pantof de alergare în trei minute: un braț robotic pulverizează plastic topit strat cu strat în jurul unui model de picior, formând întreaga parte superioară fără cusături, fără șireturi și fără muncă umană. Procesul reduce componentele unui pantof de la 200 la 7 și elimină între 200 și 300 de ore de muncă umană din ciclul clasic de producție.
Co-CEO-ul companiei Caspar Coppetti nu ascunde miza: „Am proiectat o tehnologie care poate fi făcută doar de roboți. Nu ar trebui să existe oameni implicați aici.“ Industria încălțămintei era una dintre ultimele în care mâna omului era greu de înlocuit. Nu mai e. Compania On are în jur de 4.000 de angajați oficial la nivel global, dar impactul cade pe muncitorii din fabricile subcontractate din Asia de Sud-Est, care produc efectiv pantofii și care nu apar ca angajați ai companiei. Ei nu vor fi concediați, cel mai probabil fabricile pur și simplu nu vor mai primi comenzi. Practic compania mamă crește, dar undeva în lanțul de producție, mii de oameni invizibili (dar valoroși până acum) dispar din ecuație.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Nu e suficient să lucrezi lângă alți oameni ca să nu te simți singur.
Simplul fapt că împarți același birou cu alți colegi nu este suficient pentru a crea relații reale la muncă. Un studiu publicat în Management Science arată că angajații învață mai repede și sunt mai productivi atunci când lucrează aproape de colegi performanți, în special la început de carieră. În același timp, cercetarea Loneliness Matters explică faptul că singurătatea nu înseamnă lipsa oamenilor din jur, ci diferența dintre relațiile pe care ni le dorim și cele pe care le avem în realitate.
Autorii spun că apropierea fizică oferă oportunități de colaborare, dar acestea nu se transformă automat în conexiuni autentice. Dacă oamenii se văd zilnic, dar nu interacționează cu adevărat, scad implicarea, colaborarea și sentimentul de apartenență la echipă.
Ce-i de făcut? Specialiștii recomandă ca organizațiile să creeze contexte în care colegii chiar ajung să se cunoască – prin prezentări, evenimente, activități comune și un mediu în care oamenii se simt în siguranță să interacționeze. Un birou plin nu înseamnă neapărat o comunitate.
Munca ne ține pe scaun. Cum reparăm efectele? 56% dintre românii din mediul urban își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru pe scaun. Doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi, iar numai 12% fac drumeții sau parcurg trasee în natură. Un studiu realizat de Unlock Research pentru MedLife, pe 800 de persoane, arată însă că oamenii care merg frecvent în natură au energie, se relaxează mai ușor după perioade grele și sunt mai mulțumiți, per total, de viața lor. Pentru a înțelege mai bine legătura și a valida cercetarea, MedLife și Asociația Tășuleasa Social vor măsura în timp real, pe Via Transilvanica, cum influențează mersul pe distanțe lungi sănătatea fizică și starea emoțională.
O plimbare nu repară un loc de muncă toxic și nu vindecă burnoutul, dar, într-o realitate cotidiană a muncii petrecută mai mult pe scaun, în fața ecranelor și sub stimulare continuă, mersul pe jos ar putea fi una dintre cele mai simple și mai ieftine forme de recuperare, pe care încă le subestimăm.
🔎 Meserii sub lupă: grădinarul urban, meseria care intră în liceele din România.
Din anul școlar 2026-2027, elevii din patru licee tehnologice din România vor putea alege specializarea de grădinar urban, o calificare creată pentru a răspunde nevoii tot mai mari de specialiști care să amenajeze și să întrețină spațiile verzi din orașe. Grădinarii urbani învață să analizeze solul, să aleagă speciile potrivite, să planteze și să întrețină arbori și spații verzi, dar și să amenajeze zone urbane cu alei, piatră decorativă, mobilier și alte elemente de peisagistică.
Programul, dezvoltat de WorldSkills România împreună cu Asociația Peisagiștilor din România și Ministerul Educației, combină pregătirea teoretică cu practica în sere, pe șantiere și în spații urbane, iar absolvenții vor putea intra direct în piața muncii. Noua specializare își propune să acopere un gol din sistemul educațional, unde până acum existau doar programe universitare pentru peisagistică. Inițiatorii spun că lipsa personalului calificat duce la întreținerea deficitară a spațiilor verzi și la risipa banilor publici. În plus, proiectul își propune să schimbe percepția asupra învățământului profesional, demonstrând că o meserie tehnică poate deveni o opțiune de carieră căutată și bine conectată la nevoile actuale ale orașelor.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Nu orice lipsă de implicare este burnout. Un studiu atrage atenția asupra unei cauze pe care angajatorii o ignoră.
Când un angajat este retras, obosit și își pierde concentrarea, explicația este adesea epuizarea. Un studiu la care au participat peste 73.500 de persoane de la nivel global sugerează că, în unele cazuri, ceea ce pare a fi burnout poate fi, de fapt, efectul unei experiențe de trădare, trăite fie în viața personală, fie la locul de muncă.
Autorii cercetării vorbesc despre un „sindrom post-trădare”, care se manifestă prin tulburări de somn, lipsă de concentrare și tendința de izolare, care pot persista mult timp și pot fi confundate cu burnoutul sau lipsa de motivație. Efectele unei astfel de experiențe se pot traduce în absenteism și productivitate redusă, chiar dacă evenimentul care le-a declanșat nu are nicio legătură cu munca.
În același timp, autorii atrag atenția că cele mai multe programe de wellbeing și de dezvoltare a rezilienței nu sunt concepute pentru astfel de situații. Mai mult, le recomandă managerilor să privească dincolo de simptome și să înțeleagă cauzele înainte de a spune despre un angajat că este neimplicat.
📜 Scurte și tari (II).
Aproape 50 de milioane de persoane care au vârsta activă din Uniunea Europeană nu au un loc de muncă, iar aproape una din cinci și-ar dori să lucreze. Peste 31 de milioane dintre acestea sunt femei. În loc să pornească de la întrebarea „de ce nu muncesc?”, Comisia Europeană propune o altă abordare: „ce îi împiedică să muncească?”. În acest sens, a lansat o consultare privind o viitoare inițiativă europeană care să sprijine persoanele care vor să intre sau să revină pe piața muncii, a anunțat vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Barierele care țin oamenii departe de piața muncii sunt adesea complexe: lipsa serviciilor de îngrijire, problemele de sănătate, dizabilitățile, transportul, competențele care nu mai corespund cererii sau birocrația. Soluția propusă de Comisie constă în sprijin personalizat – de la consiliere și reconversie profesională până la acces mai bun la servicii și o colaborare mai eficientă între instituții.
___
Poți conduce o țară în timp ce nu renunți la ce te pasionează. Președintele Cehiei, Petr Pavel, a fost una dintre surprizele Marelui Premiu de Formula 1 al Ungariei, dar nu în calitate oficială. Pasionat de fotografia sportivă, el a venit la Hungaroring cu acreditare FIA și echipament complet de fotograf, așa cum a făcut și la Le Mans, Dakar sau MotoGP. Mai mult, anul trecut a licitat un album cu fotografiile sale și a strâns aproape 30.000 de euro pentru o organizație caritabilă.
___
Un studiu românesc schimbă perspectiva asupra analfabetismului funcțional: problema nu începe în clasă. Cercetarea, coordonată de profesorul Dacian Dolean, arată că performanțele slabe la citire sunt influențate în mare măsură de dificultăți de învățare și de lipsa intervențiilor specializate timpurii, nu doar de calitatea predării. Mulți copii au nevoie de sprijin personalizat încă din primii ani de școală, însă sistemul educațional nu dispune de suficienți specialiști care să ofere acest ajutor.
Deficitul de competențe cu care se confruntă astăzi angajatorii își are adesea rădăcinile în educație, iar investițiile în profesori, psihologi, logopezi și alți specialiști pot avea efecte pe termen lung asupra viitoarei forțe de muncă. Studiul sugerează că, înainte de a căuta vinovați, ar fi mai util să construim un sistem capabil să identifice din timp dificultățile de învățare și să ofere sprijinul de care copiii au nevoie pentru a-și atinge potențialul.
___
Cinci meserii noi au intrat în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR): expert economie circulară, specialist dezvoltare durabilă, specialist economie circulară, asistent pastoral și tehnician gemolog. Actualizarea reflectă apariția unor competențe tot mai căutate, în special în domenii precum sustenabilitatea și economia circulară, dar și nevoia de a recunoaște oficial profesii care până acum nu existau în nomenclator.
___
Aproape 75% dintre profesioniștii români folosesc inteligența artificială zilnic, însă majoritatea o utilizează doar pentru sarcini de bază, arată studiul Romanian State of AI 2026, realizat pe un eșantion de 514 respondenți. Raportul arată că adopția AI crește mai repede decât pregătirea organizațiilor: jumătate dintre angajați folosesc instrumente AI neaprobate de companie, 64% spun că nu există reguli clare privind datele introduse în aceste aplicații, iar peste jumătate afirmă că organizația lor nu are un responsabil care să coordoneze implementarea AI. Pe scurt: angajații experimentează, iar organizațiile încă citesc manualul de utilizare.
___
Lecții despre muncă din culisele noului film „The Odyssey”: liderii dau exemplul, iar meritul se împarte. Actorii și regizorul din distribuția filmului „The Odyssey” au vorbit, în turneul de promovare, despre câteva principii care fac diferența într-o echipă. Regizorul Christopher Nolan a ales să urce zilnic pe jos până la platoul de filmare, alături de echipă, deși putea folosi un elicopter, pentru a da exemplu. Matt Damon spune că a învățat să-și ducă singur armura, să se concentreze pe partea de muncă aflată în responsabilitatea lui și să ofere întotdeauna meritul celor care îl ajută, în timp ce Tom Holland și Anne Hathaway au subliniat importanța de a învăța continuu de la colegi și de a aprecia oamenii care ridică nivelul întregii echipe. Cam tare, nu? Apropo, ai văzut filmul?
📖 Cartea câștigătoare.
În cartea „Manipulare. Ce este, de ce este rea, ce să faci în privința ei”, profesorul Cass R. Sunstein ne pune față în față cu modul în care tehnologia le oferă companiilor, platformelor și altor actori posibilitatea de a ne influența deciziile într-un mod aproape invizibil.
De la algoritmi și AI până la rețele de socializare, deepfake-uri și așa-numitele „dark patterns”, autorul explică de ce avem impresia că alegem liber, deși opțiunile ne sunt orientate subtil într-o anumită direcție. Mai mult, susține că organizațiile au responsabilitatea de a construi experiențe digitale și procese care respectă autonomia oamenilor, nu o exploatează.
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
