Atlassian concediază 1.600 de oameni și CEO-ul spune direct că AI le-a luat locurile.
Recent scriam despre Jack Dorsey de la Block, care a concediat 4.000 de oameni invocând inteligența artificială drept factor principal (nu probleme financiare). Acum vine Atlassian, australienii care fac Jira, Trello și Confluence, cu un anunț similar: 1.600 de oameni disponibilizați (10% din forța de muncă globală). CEO-ul Mike Cannon-Brookes a fost neobișnuit de direct în mesajul intern transmis angajaților:
„Ar fi necinstit să pretindem că inteligența artificială nu schimbă mixul de competențe de care avem nevoie sau numărul de roluri necesare în anumite domenii. O face.”
Ca în cazul Block, acțiunile au crescut imediat după anunț. În același timp, Atlassian cumpără start-upuri de AI și integrează agresiv tehnologia în produsele sale.
Problema este că nu mai vorbim despre acțiuni izolate, ci pare un tipar care se repetă săptămână de săptămână, mai ales în tech. Cel mai îngrijorător este faptul că oamenii afectați, deși în cazul Atlassian primesc salarii compensatorii pentru 16 săptămâni, sunt lăsați să se descurce singuri într-o tranziție pentru care nimeni nu i-a pregătit. E similar cu ce s-a întâmplat în Revoluția Industrială, când muncitorii din fabrici au aflat într-o zi că mașinile le iau locul. Diferența e că atunci tranziția a durat câteva decenii, nu câteva trimestre.
Cum a ocolit ITM Călărași legea la Aldis: salarii neplătite ani la rând, sancțiuni reale doar în 2026.
După ce Inspectoratul Teritorial de Muncă Călărași a confirmat oficial că neplata sau plata întârziată a salariilor la Aldis durează de ani de zile și a afectat și continuă să afecteze toți angajații companiei, aproximativ 800 de persoane, apare și explicația pentru sancțiunile aproape inexistente: ani la rând, control după control, ITM a luat în calcul „situația economică” a angajatorului și „disponibilitatea de conformare”.
Deși legea prevede amenzi de până la 10.000 de lei pentru fiecare angajat afectat, instituția a ales, ani la rând, să nu aplice sancțiuni reale sau să dea doar avertismente, în ciuda faptului că, la fiecare control, inspectorii au constatat aceleași nereguli.
Abia în 2026, după articolele publicate de Hacking Work, apare prima sancțiune mai consistentă, de 100.000 de lei, după un istoric lung de sesizări, controale și încălcări confirmate. Informațiile oficiale conturează un tipar clar: instituția a știut, a verificat, dar a aplicat legea selectiv, permițând ca practicile abuzive să continue ani la rând.
Statul are legi care-i limitează cheltuielile, dar nu le respectă și nimeni nu răspunde pentru asta.
Cercetătorul Radu Stochița de la avocatnet.ro a analizat 13 ani de date bugetare și a ajuns la o concluzie simplă, dar îngrijorătoare: România își impune plafoane de cheltuieli prin lege, le depășește aproape în fiecare an, apoi le rescrie ca să pară că le-a respectat. Iată cum funcționează mecanismul, pas cu pas:
-
Ce sunt plafoanele? Prin Legea 69/2010, statul român e obligat să stabilească în fiecare an două limite maxime: cât poate cheltui cu salariile bugetarilor (exprimat ca % din PIB) și cât poate fi deficitul bugetar. Ideea era să existe disciplină fiscală și predictibilitate.
-
Ce se întâmplă în practică? Guvernul anunță un plafon ambițios pentru anul următor, îl depășește, apoi pur și simplu mută plafonul în sus ca să coincidă cu realitatea. Exemplu concret: legea din 2023 prevedea cheltuieli de personal de 8% din PIB în 2025. În realitate au ajuns la 8,9%. Soluția? Legea bugetului pe 2025 a fixat retroactiv plafonul la 8,9%.
-
Cât de des se întâmplă asta? Din 2012 încoace, plafonul cheltuielilor cu personalul a fost depășit în aproape toți anii, cu abateri de până la 1,4% din PIB. La deficit situația e și mai gravă, în 2024 plafonul era 3% din PIB, realitatea a fost 8,7%. O diferență de aproape 6 puncte procentuale, adică zeci de miliarde de lei în plus cheltuiți față de ce se promisese.
Problema nu e că statul cheltuiește mai mult (uneori e justificat), ci că plafoanele nu mai sunt un instrument real de disciplină și nimeni nu răspunde când sunt depășite. Singurele consecințe vin din exterior: rating de țară mai prost, dobânzi mai mari la împrumuturi, presiuni din partea UE. Și ghici cine plătește factura la final?
📜 Scurte și tari (I).
Dragă HR, echipa ta are nevoie de 5 km de pudră colorată. (P) Știm că ai organizat team building-uri faine, că ai rezervat săli, ai pus oamenii să deseneze „viziunea echipei” pe un flipchart, ai adus un coach motivațional și ai văzut cum jumătate din echipă și-a verificat e-mailul pe sub masă.
Avem o idee care ar fi și mai apreciată de oameni: The Color Run, pe 25 aprilie, pe Bulevardul Unirii din București. 5 km în aer liber, fără prezentări și fără „acum vă rugăm să vă împărțiți în echipe de câte 5”. Toată lumea pleacă în tricou alb și ajunge acasă într-un nor de culoare. Nimeni nu se uită la cronometru. Toată lumea râde. Se poate alerga, merge sau chiar dansa pe traseu. Unii dintre ei poate se și îndrăgostesc de alergat. Costul per angajat este 170 lei cu codul RUN20 pe thecolorrun.ro/bucuresti, valabil până pe 20 aprilie. Costă puțin și vine la pachet cu o amintire comună despre care oamenii chiar vor povesti luni dimineața când se întorc la birou (fie el și virtual). P.S. Dacă echipa e mai mare de 10 oameni, nu vă chinuiți cu formularul, scrieți la catalin.blindu@kickoff.ro și rezolvați totul dintr-un email.
___
Majoritatea angajaților români sunt corecți și competenți. Dar când e vorba de riscuri sau idei noi, curajul ajunge pe ultimul loc. De ce? Pentru că sistemul nostru recompensează adesea capul plecat. Pe 26 martie, la Cluj, descoperim cum să schimbăm felul în care luăm deciziile, ca să facem loc creativității și acțiunii rapide. Participarea este gratuită și te poți înscrie acum.
___
Aproximativ 1.200 de angajați au părăsit Dacia în 2026, într-un context în care producția de la Mioveni scade treptat, iar unele modele noi ale grupului Renault vor fi produse în alte țări. Noul model Dacia Striker va fi fabricat în Turcia, la o uzină Renault, iar o viitoare mașină electrică de oraș a grupului va fi produsă în Slovenia. Reprezentanții Dacia spun că nu este vorba de concedieri, ci de plecări voluntare și de contracte pe perioadă determinată care au ajuns la final. Potrivit companiei, programul de plecări voluntare a fost o măsură de adaptare la noul volum de activitate și s-a încheiat deja.
___
România introduce pensia paneuropeană PEPP, un cont de economii pentru pensie valabil în toate țările UE, care rămâne același chiar dacă titularul se mută în străinătate. Contul este administrat de bănci, asigurători sau fonduri autorizate european și permite contribuții flexibile, lunare sau ocazionale, cu retragerea banilor la pensionare. statul român oferă și stimulente fiscale: contribuțiile de până la 400 de euro anual pot fi deduse din venit, iar dacă și angajatorul contribuie, se mai aplică o deducere similară, în timp ce autoritățile europene lucrează la simplificarea regulilor pentru a face sistemul mai accesibil românilor cu cariere mobile.
___
9 din 10 absolvenți români de facultate își găsesc job, dar avantajul financiar real al unei diplome universitare în România e de doar 41% față de un absolvent de liceu, sub media OECD de 54%. Țara noastră e pe ultimul loc în UE la tineri cu studii superioare, cu doar 1 din 4 absolvenți între 25 și 34 de ani. Chiar și cei care termină facultatea se lovesc de salarii descurajante. Jurnalistul Daniel Guță de la Adevărul s-a uitat peste un thread Reddit în care era adresată întrebarea legată de cât de mulțumiți sunt absolvenții de salariile lor și a găsit acolo arhitecți cu 3.500 de lei după 10 ani de studiu, ingineri cu 4.000 de lei sau economiști care au plecat în Germania pentru că acasă li s-a oferit salariul minim. Diploma deschide uși pe piața muncii din România, asta e real, dar încă nu garantează și un trai decent.
___
Tinerii care au ieșit din sistemul de plasament și care urmează o formă de învățământ sau lucrează vor putea primi, până la 26 de ani, o indemnizație lunară din partea statului, fără discriminare, potrivit unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Măsura corectează o lacună din legislația existentă, astfel încât să beneficieze și cei care au părăsit sistemul înainte de octombrie 2023, garantând același sprijin oferit tinerilor care au ieșit din orfelinate sau plasamente după această dată. Procedura de acordare va fi stabilită în termen de 90 de zile de Ministerul Muncii.
___
Combinatul Azomureș din Târgu Mureș a declanșat procedura de concedieri colective și pregătește conservarea platformei industriale. În paralel, compania continuă discuțiile cu autoritățile române și cu Romgaz în încercarea de a găsi o soluție care să permită repornirea producției și menținerea capacității industriale. Conducerea Azomureș spune că grupul Ameropa a cheltuit peste 70 de milioane de euro în ultimul an pentru a menține infrastructura și personalul, în așteptarea unei decizii clare privind viitorul combinatului. Producția Azomureș depinde direct de prețul gazului, iar în ultimii ani combinatul a pornit și s-a oprit de mai multe ori din cauza costurilor ridicate ale energiei. Deocamdată, conducerea companiei nu a anunțat câți angajați vor fi concediați.
___
Educația NU (mai) trebuie corelată cu piața muncii. Aceasta e teza principală a celui mai recent episod Starea Nației. Dragoș Pătraru spune că alinierea învățământului la nevoile economiei e o idee profund greșită, dintr-un motiv simplu: nimeni nu știe cum va arăta piața muncii peste 5-10-15 ani, când copiii de azi vor termina studiile. Să corelezi educația cu o piață a muncii impredictibilă înseamnă să pregătești oameni pentru joburi care s-ar putea să nu mai existe. În România, adaugă el, corelarea asta ar însemna oricum pregătirea pentru salarii de mizerie și joburi proaste. Scopul educației trebuie să fie cultivarea de abilități transferabile, nu pregătirea pentru un anumit job.
Episodul face și o analiză tăioasă asupra modului în care inteligența artificială este folosită ca pretext pentru concedieri, iar Dragoș subliniază că adevăratul progres ar trebui să prioritizeze bunăstarea omului, nu a profitului cu orice preț. Tu ce crezi?
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Pentru unii, adevăratul început de an e în martie.
Câți dintre noi simțim, de fapt, în martie un suflu nou de energie și motivație, mai mult decât pe 1 ianuarie? Deși suntem obișnuiți să asociem începutul anului cu obiective ambițioase și schimbări, în realitate, pentru mulți dintre noi, ianuarie și februarie vin cu oboseală și o motivație care nu ține pasul cu așteptările.
Și e firesc. Iarna, organismul tinde să conserve energie. Primăvara, natura începe, vizibil, un nou ciclu. Nu întâmplător, în această perioadă simțim că avem mai multă energie și o dorință naturală de a face lucrurile să se miște. De aceea, poate fi un moment potrivit pentru o reevaluare:
-
Ce obiective mai au, cu adevărat, sens pentru tine?
-
Ce ai amânat, nu din lipsă de voință, ci din lipsă de energie?
Martie e un moment excelent să alegi mai conștient unde îți aloci atenția. Să-ți setezi un nou țel nu este atunci când „trebuie”, ci atunci când simți că poți.
🧠 Beneficii Istețe în practică: de la educație și terapie, la zile libere pentru voluntariat. Studiu de caz Iron Mountain.
La job nu te țin doar banii, bonurile sau asigurarea medicală – contează să fii ascultat, apreciat și implicat. La Iron Mountain, pachetul combină beneficiile clasice cu lucruri care chiar contează pentru oameni în 2026:
-
Educație pe bune, pentru toți: Udemy premium + traininguri acreditate, conferințe, programe de tip MBA pentru roluri specifice.
-
Sănătate mintală cu acces facil: resurse 24/7, confidențial, plus 8 ședințe gratuite de terapie
-
2 zile libere plătite/ an pentru voluntariat, oriunde și oricând vrei. Plus mai mult timp liber în general, clar și previzibil: până la 31–32 de zile, în funcție de vechime.
Și partea care spune mult despre cultură, nu doar despre beneficii: zero discriminare. Au extins zilele libere pentru căsătorie (inclusiv între persoane de același sex – în state unde sunt legale) și au programe care susțin părinții: întoarcere mai blândă după concediul de maternitate + grupuri de sprijin care chiar sunt folosite.
Care dintre aceste beneficii istețe ai vrea să existe și la jobul tău?
Ai și tu exemple de angajatori care oferă beneficii istețe? Hai să-i scoatem în față!
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Femeile active în economie ar putea crește PIB-ul României cu aproape 2% până în 2036.
Implicarea deplină a femeilor în economia României ar putea adăuga până la 1,9% la PIB până în 2036, arată Indexul Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin 2026 lansat de PEFA. Studiul ne arată că problema nu este lipsa de competențe, ci barierele structurale: munca casnică neremunerată, lipsa serviciilor de îngrijire și stereotipurile culturale care limitează accesul femeilor la cariere și antreprenoriat. Acestea mențin rata de ocupare feminină la doar 53% și generează un cost economic al inactivității de peste 93 de miliarde de lei anual.
Studiul arată, însă, că femeile antreprenoare sunt optimiste: 88% sunt încrezătoare în viitor și subliniază necesitatea unor politici concrete: fiscalitate favorabilă, servicii de îngrijire mai bune și programe de mentorat pentru acces mai ușor la funcții de decizie. Proiecțiile PEFA indică că, dacă rata de ocupare feminină va crește la 65% în 2030 și 70% în 2036, România ar putea activa sute de mii de persoane și obține câștiguri însemnate pentru întreaga economie.
📜 Scurte și tari (II).
Comisia Europeană lansează propunerea privind EU Inc., proiectul prin care vom putea înființa o companie în mai puțin de 48 de ore, oriunde în Uniunea Europeană, complet online și fără capital minim necesar. Antreprenorii nu vor mai trebui să navigheze prin 27 de seturi diferite de reguli. Rămâne de văzut cum va fi implementată ideea, care ar putea însemna și momentul în care mulți antreprenori români își iau rămas bun de la o parte din birocrație — nu de tot, desigur, că doar nu renunțăm chiar la toate relațiile toxice.
___
Toți cei care vor să lucreze în învățământul preuniversitar vor trebui să treacă printr-o evaluare psihiatrică obligatorie, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Regula se aplică profesorilor, personalului didactic auxiliar și administrativ, dar și celor care candidează pentru funcții de conducere, îndrumare sau control în școli și grădinițe. Înscrierea la concursuri, inclusiv la titularizare, va fi condiționată de prezentarea unui certificat medical emis de medicina muncii, pe baza avizului psihiatric, a adeverinței de la medicul de familie și a unei evaluări medicale complete. În plus, medicul de medicina muncii poate cere investigații suplimentare dacă există suspiciuni legate de starea de sănătate, iar decizia finală privind aptitudinea pentru ocuparea postului se face pe baza unui barem medical care include și afecțiuni considerate contraindicații relative.
___
Utilizarea intensă a inteligenței artificiale la locul de muncă poate duce la un nou tip de oboseală mentală, pe care cercetătorii au început să o numească „AI brain fry”. Termenul descrie epuizarea care apare atunci când angajații trebuie să gestioneze sau să supravegheze prea multe instrumente AI în același timp. Potrivit unui studiu publicat de Harvard Business Review, lucrul cu mai mulți „agenți AI” poate crea o senzație de suprasolicitare mentală: angajații ajung să verifice constant rezultatele generate de AI, să corecteze erori și să ia rapid decizii, ceea ce le afectează concentrarea. Unii participanți la studiu au descris experiența ca pe o „ceață mentală”, în care simți că ai prea multe lucruri deschise în același timp în minte. Cercetătorii spun că acest tip de stres poate duce la mai multe greșeli, oboseală și chiar la dorința de a părăsi locul de muncă.
___
Pentru prima dată în ultimul deceniu, traficul de pe internet este dominat de roboți: în 2024, peste jumătate din activitatea online (51%) a fost generată automat, iar 37% dintre acești boți sunt rău intenționați. Măsurătorile Cloudflare confirmă că cererile automate către pagini protejate au depășit uneori traficul uman cu 25%. Practic, internetul nu mai e doar pentru oameni, ci tot mai mult pentru algoritmi, ceea ce schimbă radical felul în care muncim și trăim. Am văzut această știre la Valentin Vesa, analizată frumos de el, dar pentru mai multe detalii, poți intra aici.
___
Cele mai multe anunțuri de angajare din SUA și Canada folosesc un limbaj corporatist care poate descuraja candidații să aplice, mai ales persoanele cu dizabilități. Puține anunțuri pomenesc egalitatea de șanse (19%) sau facilitățile pentru candidați cu dizabilități (9%). Cercetările arată că acest tip de limbaj afectează percepția candidaților asupra potrivirii lor cu organizația și le diminuează intenția de a aplica, în timp ce formulările incluzive cresc șansele ca oamenii să se simtă potriviți pentru rol și să aplice.
Mai mult, limbajul nepotrivit afectează încrederea, agravează sindromul impostorului și poate genera anxietate. Tinerii sunt mai atenți la aceste formulări, iar expresiile vagi sau critice îi pot descuraja înainte de începerea săptămânii de muncă. În schimb, anunțurile scrise clar și cu instrucțiuni precise, ajută candidații să înțeleagă ce se așteaptă de la ei și cresc dorința de a aplica.
___
Șefu’ care taie chefu’: foști angajați ai restaurantul Noma din Copenhaga povestesc cum au fost înțepați cu ustensile, loviți sau izbiți de pereți, umiliți public și amenințați de fondatorul René Redzepi. Unele episoade durează de ani de zile: „Să mergi la muncă era ca și cum ai merge la război”, spune un fost angajat. Deși Redzepi a recunoscut public că a fost „o bestie”, angajații spun că nu a fost tras niciodată la răspundere pentru comportamentul său.
Paradoxal, restaurantul a atras oameni talentați din întreaga lume. Munca era extrem de solicitantă, dar le oferea ocazia să învețe tehnici unice, să studieze ingredientele și să participe la crearea unor preparate inovatoare care au redefinit gastronomia de lux. Foști bucătari recunosc că, deși experiența a fost traumatizantă, le-a deschis uși și i-a învățat discipline pe care altfel nu le-ar fi dobândit.
___
JPMorgan trage un semnal de alarmă după ce a redus valoarea unor împrumuturi acordate unor fonduri mari precum Blackstone, BlackRock sau Blue Owl. Pe scurt, aceste fonduri creditau companii riscante și foloseau acele credite drept garanție pentru a se finanța la JPMorgan, însă banca consideră acum că garanțiile valorează mai puțin, ceea ce limitează accesul lor la finanțare. Primele efecte se văd deja: unii investitori își retrag banii, iar unele fonduri au înregistrat cereri record de retragere sau au fost nevoite să le limiteze. Pentru specialiști, mișcarea este un semn clasic că un ciclu economic se apropie de final, momentul în care excesele din anii de creștere încep să se corecteze. Nu este încă o criză, dar e un semnal că merită să fii atent la unde îți sunt banii.
___
Ce se întâmplă în Coreea de Sud e un paradox care ar trebui să ne pună pe gânduri: economia coreeană va avea nevoie de zeci de mii de angajați suplimentari în fiecare an, cu un deficit estimat la 191.000 de muncitori pe an după 2029, dar forța de muncă disponibilă scade. Și totuși, în același timp, 1 din 3 absolvenți de facultate plănuiește să lucreze part-time după terminarea studiilor pentru că piața nu le oferă joburi full-time stabile. Angajatorii spun că nu au oameni, tinerii spun că nu au locuri de muncă decente. Și ambii au dreptate. E un avertisment despre ce se întâmplă când structurile pieței muncii nu reușesc să conecteze cererea cu oferta, chiar și când ambele există. Este o știre relevantă și pentru restul lumii deoarece Coreea de Sud e adesea privită ca un laborator al viitorului pentru piața muncii globală, una dintre primele economii dezvoltate care resimte din plin efectele îmbătrânirii demografice accelerate și ale natalității scăzute.
💡 Știați că: AI-ul îți dă dreptate, îți reține datele și te cunoaște mai bine decât crezi.
Tot mai mulți oameni se distrează testând cât de bine îi „înțelege” ChatGPT și se bucură când primesc descrieri sau imagini care par făcute exact pentru ei. Pentru asta, oferă informații personale, profesionale sau emoționale, iar modelele bazate pe AI sunt construite să folosească astfel de date. Ele nu gândesc și nu au opinii proprii, ci sunt antrenate să dea răspunsuri cât mai apropiate de ce scrii tu, astfel încât conversația să pară convingătoare. De aceea, de multe ori nu te contrazic, nu te corectează și nu îți spun că greșești, ci îți confirmă punctul de vedere. Dus la extrem, acest tip de validare poate crea bule periculoase, iar în unele cazuri chiar episoade de anxietate sau psihoze.
Riscurile sunt serioase. O fotografie urcată online poate conține informații despre locul unde a fost făcută, o înregistrare audio poate fi folosită pentru a-ți imita vocea, iar documentele introduse în platforme AI pot ajunge să fie folosite pentru antrenarea altor sisteme. În mediul profesional, angajații folosesc AI pentru rapoarte sau e-mailuri și ajung să urce date confidențiale fără să-și dea seama. Pe termen lung, aceleași date pot fi folosite pentru profilare foarte precisă, inclusiv în publicitate sau campanii politice, unde mesajele pot fi adaptate exact pe fricile și convingerile fiecăruia.
Ține cont de un lucru când folosești AI-ul: nu îi spune lucruri pe care nu ai vrea să le știe un străin.
___
Când creierul inventează explicații: iluzia învățării, explicată de cercetători români. Un studiu realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca arată că oamenii pot avea o percepție eronată asupra propriilor cunoștințe, crezând că sunt mai conștienți de ceea ce au învățat decât în realitate. Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), evidențiază că repetițiile din informațiile procesate îi fac pe participanți să aibă impresia că înțeleg regulile învățate, chiar și atunci când învățarea are loc inconștient. Concluzia: mintea construiește adesea explicații simplificate pentru procese complexe, ceea ce poate duce la interpretări greșite ale propriilor decizii și cunoștințe.
Vrei să colaborăm? Aici găsești aici tot ce putem face pentru tine.
