Top 10 cele mai expuse joburi în fața AI.
Anthropic (compania din spatele Claude) tocmai a publicat unul dintre cele mai serioase studii despre AI și piața muncii. Spre deosebire de alte rapoarte, autorii au creat un indicator mai realist numit „Expunere Observată”, care nu se uită doar la ce ar putea face AI teoretic, ci la ce face efectiv în viața reală, folosind milioane de conversații anonime pe care utilizatorii le-au avut cu Claude.
AI e încă departe de potențialul său maxim. Teoretic, ar putea prelua majoritatea sarcinilor de birou. În realitate, face doar o fracțiune din asta. Dar în unele joburi, prezența lui e deja semnificativă. Iată top 10 ocupații unde AI lucrează cel mai intens:
-
Programatori (74,5% din totalul sarcinilor le face AI sau sunt făcute cu ajutorul AI) – Scriu cod, rezolvă bug-uri, întrețin software.
-
Reprezentanți servicii clienți (70,1%) – Răspund la întrebări, gestionează reclamații.
-
Operatori introducere date (67,1%) – Introduc informații în sisteme.
-
Specialiști în înregistrări medicale (66,7%) – Organizează datele pacienților.
-
Analiști de piață și specialiști marketing (64,8%) – Pregătesc rapoarte, interpretează date și scriu concluzii.
-
Reprezentanți vânzări (62,8%) – Contactează clienți și preiau comenzi.
-
Analiști financiari (57,2%) – Analizează date financiare și construiesc rapoarte.
-
Analiști și testeri software (51,9%) – Identifică și corectează erori în cod.
-
Analiști de securitate cibernetică (48,6%) – Evaluează riscuri și testează sisteme.
-
Specialiști suport IT (46,8%) – Ajută utilizatorii cu probleme de software și hardware.
La polul opus, joburile care necesită prezență fizică – bucătari, mecanici, salvamari, barmani – au o expunere de 0% în prezent.
Contrar tuturor revoluțiilor industriale trecute care loveau în muncitorii manuali, AI vizează altă categorie: persoanele cu studii superioare sunt de aproape 4 ori mai expuse; cei din grupul cel mai expus câștigă azi în medie cu 47% mai mult; iar femeile au o probabilitate cu 16% mai mare de a fi în grupul de risc ridicat față de bărbați.
Și totuși, autorii spun că deocamdată nu există dovezi că AI a dus la creșterea șomajului. Semnalul de alarmă e mai subtil: angajații între 22 și 25 de ani au cu 14% mai puține șanse să fie angajați în ocupațiile expuse la AI față de 2022. O ușă care se închide treptat pentru juniori.
📜 Scurte și tari (I).
Proiectul legii privind prevenirea epuizării profesionale merge mai departe în Parlament, după ce inițiatorii au propus o serie de amendamente în urma avizelor negative primite de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. Între timp, însă, inițiativa a primit raport de respingere în Comisia pentru muncă din Senat, ceea ce complică parcursul legislativ al proiectului în Parlament.
Printre schimbările propuse se numără o definiție mai clară a epuizării profesionale, aliniată la cea utilizată de Organizația Mondială a Sănătății, precum și delimitarea explicită față de noțiunea de boală profesională. Textul mai clarifică modul în care salariații pot semnala situații de epuizare profesională și prevede că aceștia nu pot fi sancționați pentru astfel de sesizări.
***
British American Tobacco dă afară între 15-20% din angajații din România. Compania are aproximativ 1.800 de angajați în două entități principale: o fabrică la Ploiești și un centru comercial și de management la București. Primele disponibilizări sunt confirmate oficial. Directorul AJOFM Prahova a declarat că 135 de angajați de la fabrica din Ploiești vor fi concediați, ceea ce reprezintă aproximativ 14% din personalul acestei unități. Dacă restructurarea va afecta și operațiunile comerciale din București, numărul total al concedierilor ar putea depăși 270 de persoane la nivel național.
Compania nu a oferit detalii clare despre numărul total de angajați afectați sau despre departamentele vizate. Decizia vine într-un moment în care grupul BAT are rezultate financiare solide, iar în raportul anual pe anul 2024, România este menționată explicit ca una dintre cele mai importante piețe din lume pentru tutun, alături de Statele Unite, Japonia, Bangladesh, Brazilia, Germania, Pakistan și Mexic.
***
Tot mai mulți români cu 25-30 de ani de experiență se lovesc de eticheta de „supracalificat” atunci când își caută un loc de muncă, deși ar mai putea lucra încă un deceniu până la pensie. În România, peste 4,3 milioane de persoane au astăzi între 50 și 59 de ani, iar rata de ocupare pentru categoria 55–64 de ani este de aproximativ 53%, sub media din Uniunea Europeană, care depășește 62%.
Doru Șupeală spune că fenomenul este uriaș la nivel național și explică: „Când vin la interviu, se întâmplă că ei să știe mai mult decât șefii lor”. Astfel, eticheta de „supracalificat” ascunde adesea temeri legate de salarii mai mari sau prejudecăți legate de vârstă, riscând ca o generație întreagă, aflată la apogeul experienței profesionale, să rămână în afara pieței muncii.
***
Guvernul României a adoptat un proiect de ordonanță de urgență prin care tinerii din categoria NEET (16–30 de ani, care nu sunt angajați și nu urmează studii sau formare) ar putea primi o primă de stabilitate la primul loc de muncă. Sprijinul financiar ar urma să fie de 1.000 de lei pe lună în primul an de angajare și 1.250 de lei pe lună în al doilea an, dacă se angajează cu normă întreagă și contract pe perioadă nedeterminată. Beneficiarii pot păstra acest sprijin și dacă schimbă angajatorul în cel mult 60 de zile, însă nu sunt eligibili cei angajați în instituții publice sau companii de stat. De asemenea, sumele primite trebuie returnate dacă raportul de muncă încetează înainte de 24 de luni prin demisie, acordul părților sau concediere disciplinară.
***
Pliculețele cu nicotină intră în pachetul de beneficii. Unele companii din tehnologie, printre care Palantir, oferă gratuit angajaților produse cu nicotină disponibile în automatele din birou, într-o încercare de a le crește concentrarea și productivitatea. Gândite să înlocuiască cafeaua și snackurile, pliculețele cu nicotină sunt considerate o variantă „mai curată” decât fumatul. Practica ridică semne de întrebare despre limitele până la care pot merge companiile pentru a-și ține oamenii în priză.
Spune-ne care este cel mai ciudat beneficiu extrasalarial de care ai auzit vreodată.
***
Birourile open space te pot băga în burnout, arată un studiu realizat de cercetători din Spania. În cadrul cercetării, participanții au purtat dispozitive EEG care au măsurat activitatea cerebrală în timp ce lucrau atât într-un spațiu open plan, cât și într-un birou tip „pod”, mai izolat. Rezultatul: într-un spațiu deschis, undele cerebrale asociate cu efortul de concentrare și oboseala au crescut constant. Practic, creierul muncește mai intens pentru a filtra zgomotul, mișcarea și distragerile din jur. În spațiile mai private, activitatea din zonele frontale ale creierului, responsabile cu atenția și filtrarea distragerilor, s-a redus, semn că sarcinile au fost gestionate cu mai puțin efort cognitiv. Datele susțin cercetări anterioare care arătau un nivel mai scăzut de satisfacție în birourile deschise, în special din cauza zgomotului și lipsei de intimitate.
***
În 2024, rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor a fost de 70,8%, comparativ cu 80,8% în cazul bărbaților, ceea ce înseamnă un decalaj de gen în piața muncii de 10 puncte procentuale pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani. Printre țările europene cu cele mai mari diferențe se numără Italia (19,4 puncte procentuale), Grecia (18,8) și România (18,1), unde participarea femeilor la piața muncii rămâne semnificativ mai scăzută decât cea a bărbaților. La polul opus, cele mai mici diferențe se înregistrează în Finlanda (0,7 puncte procentuale), Lituania (1,4) și Estonia (1,7), unde rata de ocupare între femei și bărbați este aproape egală.
***
Prudența ia locul optimismului. Doar unul din patru directori generali din România se așteaptă ca veniturile companiei să crească în 2026, acesta fiind cel mai scăzut nivel de optimism din ultimii cinci ani. Inflația, instabilitatea economică și tensiunile geopolitice îi fac pe liderii de business mai rezervați decât în trecut, iar încrederea lor este sub media din Europa Centrală și de Est. În același timp, peste jumătate dintre companii și-au crescut cota de piață în ultimii ani, multe au intrat în domenii noi, iar aproape jumătate pregătesc achiziții importante. Pesimismul vine dintr-o evaluare mai realistă a riscurilor, într-un context economic mai imprevizibil.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
În vremuri grele, de asta au nevoie angajații de la lideri.
Într-un articol Harvard Business Review, cercetătorul Timothy R. Clark argumentează că, deși liderii nu pot controla haosul din afară, au o influență uriașă asupra climatului intern al organizației. Dacă conduci oameni, e bine să știi că sunt patru comportamente concrete care fac diferența:
-
Fii predictibil. Oamenii tolerează mai ușor un viitor neclar când știu exact cum se comportă liderul lor. Nu trebuie să ai toate răspunsurile, trebuie să fii consistent în reacții, decizii și atitudine.
-
Comunică onest. Promisiunile false erodează încrederea mai repede decât orice criză. Oamenii preferă un adevăr inconfortabil în locul unei speranțe false.
-
Oferă o direcție clară. Nu e nevoie de o viziune grandioasă, ci de un răspuns simplu la întrebarea „spre ce mergem?”. Turbulențele devin suportabile când există un „de ce” credibil.
-
Tratează incertitudinea ca oportunitate. Liderii care numesc explicit oportunitățile din haos îi ajută pe oameni să treacă din modul „supraviețuire” în modul „acțiune”.
România salariilor mici: mulți angajați, productivitate scăzută și dependență tot mai mare de muncitori din afara țării.
Unul din trei angajați din România câștigă sub 2.700 lei net pe lună, iar aproape 60% câștigă sub 4.100 de lei net pe lună, potrivit unui studiu recent. Deși salariul mediu a crescut ușor în 2025, în termeni reali veniturile au scăzut, ceea ce confirmă o problemă mai veche: economia produce prea puține locuri de muncă bine plătite. În plus, nivelul redus de conformare fiscală și munca la negru contribuie la menținerea acestei distribuții spre zona de jos a salariilor și, pe termen lung, la pensii mici și venituri bugetare slabe.
În același timp, România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din Uniunea Europeană, cu mulți tineri care nu lucrează și nu studiază și cu o pondere mare a populației ocupate în agricultura de subzistență, considerată de economiști o formă de „șomaj mascat”. Paradoxal, în timp ce o parte din populație rămâne în afara pieței muncii, angajatorii din marile orașe se confruntă cu lipsă de personal și apelează tot mai des la muncitori din afara UE (construcții, HoReCa și comerț).
Oare s-a obișnuit România cu o economie a salariilor mici? Pentru firme, forța de muncă ieftină a fost ani la rând un avantaj, iar pentru politicieni salariul minim a devenit o unealtă de campanie. Între timp, oamenii pleacă, cei care rămân acceptă joburi prost plătite, iar economia se învârte în cerc. Dacă nu schimbăm, modelul riscăm să rămânem o țară în care se lucrează mult, se câștigă puțin și se explică la nesfârșit că „nu se poate mai mult”.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Quiet support – sprijinul care nu apare în strategii și rapoarte, dar ține oamenii împreună.
Vorbim adesea despre programe, inițiative și strategii menite să ajute angajații. Uneori, însă, sprijinul care contează cel mai mult vine din gesturi mici, aproape invizibile. Ele intră sub umbrela termenului quiet support, care include acele forme discrete omenie care ne fac ziua puțin mai ușoară.
Frumusețea lor vine din faptul că nu țin cont de grade sau de senioritate, cu toții putem oferi și primi această formă de sprijin. Pe cât de mult apreciem atunci când managerul ne lasă să sărim peste o ședință, știind că cel mic are febră, pe atât de mult va aprecia și el dacă îi spunem că am revizuit noi un deck pentru prezentarea de mâine.
Astfel de gesturi contribuie semnificativ la sentimentul de apartenență și la încrederea în echipă. Mai mult, sunt și mai valoroase în momentele de tranziție profesională, cum ar fi revenirea după o perioadă de absență, adaptarea la un rol nou sau integrarea într-o echipă diferită.
Dacă vrei un mediu de lucru sănătos, nu te uita doar la strategii și programe. Contează la fel de mult gesturile mici, interacțiunile zilnice și sprijinul pe care îl oferim fără să ni se ceară.
📜 Scurte și tari (II).
România depinde tot mai mult de muncitorii aduși din Asia și Africa, însă procesul de recrutare poate dura chiar și un an, iar lipsa unor reguli clare creează probleme atât pentru angajatori, cât și pentru muncitori. Potrivit PressOne, autoritățile recunosc abia acum înmulțirea agențiilor neautorizate care aduc lucrători fără verificări clare privind calificarea, costurile sau condițiile de muncă. Unele firme promit angajatorilor „forță de muncă gratuită”, însă muncitorii ajung să plătească între 5.000 și 7.000 de euro pentru a veni în România sau pentru a ajunge ulterior în vestul Europei, într-un sistem care funcționează fără o strategie clară pe termen lung.
___
După ce CEO-ul Block, Jack Dorsey, a concediat aproximativ 4.000 de angajați, aproape jumătate din companie, invocând creșterea productivității datorită AI, mai mulți angajați actuali și foști susțin că tehnologia nu poate, de fapt, să le înlocuiască munca. În interviuri acordate publicației The Guardian, aceștia explică faptul că instrumentele AI ajută la anumite sarcini, dar nu pot lua decizii, nu înțeleg contextul și necesită constant intervenție umană. Un inginer software spune că aproximativ 95% din codul generat de AI trebuie corectat înainte să poată fi folosit în produse reale. Mulți dintre angajați cred că adevăratul motiv al concedierilor ține mai degrabă de presiunea investitorilor, după scăderea acțiunilor companiei.
***
România a înregistrat în 2025 cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol, doar 145.669 de copii, de peste două ori mai puțini decât în 1990, iar efectele se văd deja în educație. O generație mai mică cu aproximativ 33.000 de copii înseamnă, în câțiva ani, cu 1.200 de clase mai puține la început de an școlar. Asta înseamnă, automat, mai puțini studenți și mai puțini angajați. Sistemul începe să se ajusteze prin comasări și reorganizări, dar scăderea natalității arată că tot mai puțini oameni aleg să aibă copii într-o țară percepută ca fiind instabilă și imprevizibilă.
***
În Parlamentul României, tema menopauzei și perimenopauzei a fost discutată pentru prima dată în mod oficial în cadrul Comisiei de Sănătate și Familie a Camerei Deputaților, unde s-a analizat necesitatea unor politici publice dedicate femeilor aflate în aceste etape. Evenimentul, organizat de Asociația „Sunt la Menopauză” și Institutul de cercetare de piață CURS, a adus în discuție măsuri precum crearea unui program național de sprijin și decontarea consilierii psihologice prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Potrivit unui studiu prezentat în cadrul dezbaterii, aproximativ 5 milioane de românce se confruntă cu simptome severe, iar 87% ar apela la servicii medicale dedicate, subiectul fiind relevant inclusiv pentru mediul profesional, în contextul discuțiilor despre programe de prevenție și sprijin pentru angajate.
***
Aproape 370 de profesori au demisionat din învățământ în primele luni ale anului școlar 2025–2026, potrivit datelor transmise de Ministerul Educației. Demisiile au avut loc între septembrie și decembrie 2025, în contextul modificărilor introduse prin Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. În total, 367 de cadre didactice au părăsit sistemul: 114 profesori titulari sau debutanți și 253 angajați pe perioadă determinată. Principala schimbare adusă de lege a fost creșterea normei didactice cu aproximativ două ore pe săptămână, prima modificare de acest tip din ultimii aproape 30 de ani.
***
Și ție ți-a prăjit AI creierul? Un studiu BCG publicat în Harvard Business Review a pus nume unui fenomen pe care mulți îl simțeau deja: AI brain fry – adică epuizarea mentală care apare când supraveghezi unelte AI dincolo de capacitatea ta cognitivă. Supravegherea, din câte am înțeles noi, se referă la cât de mult monitorizezi, verifici și iei decizii pe baza a ce produce AI-ul. Cel mai toxic factor identificat nu e folosirea inteligenței artificiale în sine, ci intensitatea acestei supravegheri. Cei cu brain fry sunt mai predispuși cu 39% să facă mai multe erori majore și au cu 39% mai multe intenții să demisioneze. Dar același studiu arată și că atunci când AI-ul înlocuiește sarcini repetitive și plictisitoare, burnoutul scade cu 15%.
Cu alte cuvinte, AI-ul care face în locul tău te ajută, dar AI-ul pe care trebuie să-l supraveghezi constant te epuizează. Studiul e destul de solid metodologic, făcut pe 1.488 de angajați full-time, din industrii diverse și roluri variate.
***
Papa Leon al XIV-lea îi avertizează pe preoții catolici să nu se bazeze pe inteligența artificială pentru a-și scrie predicile, după ce tot mai mulți au început să folosească instrumente precum ChatGPT pentru pregătirea discursurilor religioase. Potrivit Vatican News, Suveranul Pontif spune că o predică autentică înseamnă împărtășirea credinței și a experienței personale, lucru pe care o tehnologie nu îl poate face. În același timp, liderul Bisericii Catolice a subliniat că mintea trebuie „antrenată” prin studiu constant, avertizând că dependența de internet sau de soluții rapide poate slăbi gândirea. În timp ce preoții sunt sfătuiți să nu-și lase predicile pe mâna AI-ului, Vatican explorează totuși utilizarea inteligenței artificiale în alte domenii, inclusiv printr-un sistem de traducere automată pentru slujbele din Bazilica Sfântul Petru, capabil să redea liturghiile în zeci de limbi.
***
UniCredit își extinde inițiativa „UniCredit pentru ECE” și pune la dispoziția microîntreprinderilor și IMM-urilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, 2,6 miliarde de euro până în 2027 pentru finanțări și sprijin în creștere. Programul oferă finanțare, garanții și consiliere, prioritizând sustenabilitatea, digitalizarea, inovația și incluziunea, inclusiv pentru afaceri conduse de femei sau tineri. De la lansare în 2024, UniCredit a acordat peste 2 miliarde de euro pentru 18.000 de companii, iar investițiile totale în economie au ajuns la 15 miliarde de euro pentru 430.000 de microîntreprinderi și IMM-uri din regiune.
***
CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, spune că mediul de lucru din companie este unul „foarte exigent”, iar angajații trebuie să fie pregătiți să răspundă la e-mailuri chiar și în weekend. Într-un podcast recent, acesta a explicat că trimite frecvent mesaje echipei sâmbăta, iar dacă nu primește răspuns, revine duminică cu întrebări suplimentare. Khosrowshahi spune că Uber nu este un loc pentru cei care vor „să o lase mai moale”, iar performanța este monitorizată atent: angajații care nu livrează rezultate sunt avertizați și, dacă situația nu se schimbă, sunt înlocuiți. CEO-ul susține însă că această cultură a muncii intense a contribuit la redresarea companiei, care anul trecut a generat aproape 10 miliarde de dolari.
💡 Știați că: „Mă omori cu zilele” are acum și temei științific.
Cercetătorii confirmă ceea ce știai din instinct: oamenii dificili din viața ta nu doar că îți consumă energia, dar îți consumă și din ani. Un studiu recent, realizat pe peste 2.300 de adulți, arată că fiecare persoană toxică din cercul tău social îți accelerează îmbătrânirea biologică cu 1,5%, adică aproximativ nouă luni în plus față de vârsta reală. Mecanismul este stresul cronic: tensiunea repetată ține corpul în alertă permanentă, crește cortizolul și declanșează inflamații, cu efecte directe asupra sănătății mintale, anxietății și chiar greutății corporale.
Cei care fac cel mai mult rău nu sunt prietenii pentru că de ei te poți îndepărta liniștit. Sunt colegii de muncă, familia, cei cu care împarți spații și obligații, exact oamenii de care e cel mai greu să te distanțezi. Tocmai de aceea, cercetătorii au și o recomandare concretă: alege-ți relațiile cu grijă, protejează-ți timpul și energia și investește în oamenii care îți aduc calm. Și, înainte de toate, pune-ți și tu întrebarea aia incomodă: eu sunt sursa de stres a cuiva?
📖 Cartea câștigătoare.
Ce se întâmplă când o companie software decide să scrie o carte despre leadership? Thunder a pornit pe acest drum fără să știe exact ce va descoperi. Așa a luat formă „Leadership Before It Has a Name”, rezultatul unor ani de încercări, eșecuri și decizii, plus o radiografie a ceea ce înseamnă leadershipul ca proces viu, puternic și neșlefuit, practicat zi de zi.
Cartea arată că adevărata conducere începe cu propria cunoaștere și curajul de a renunța la vechile obiceiuri și frici. Așa poți influența oameni, descoperi soluții neașteptate și transforma momentele obișnuite în unele pline de sens. Primii 100 de oameni care cumpără cartea primesc un pachet cadou care include un tote bag și o agendă.
