AI poate spori productivitatea, dar nu poate compensa managementul mediocru.
Inteligența artificială promite creșteri de productivitate de până la 40%, dar organizațiile reușesc să captureze doar o parte din acest potențial, conform studiului global EYWork Reimagined 2025. Motivul? Lipsa unei fundații solide în strategiile de resurse umane. Deși 9 din 10 angajați folosesc AI-ul, dar doar pe 5% îi ajută cu adevărat.
Îngrijorările nu lipsesc nici ele: 37% dintre angajați se tem că o dependență prea mare de AI le-ar putea eroda competențele profesionale, iar tot mai mulți își aduc propriile instrumente tehnologice la job pentru a compensa lipsurile interne.
Mai mult, acolo unde cultura organizațională e fragilă, instruirea e superficială, iar sistemele de recompensare nu sunt aliniate, beneficiile inteligenței artificiale se pierd. Astăzi, doar 28% dintre companii sunt pe drumul cel bun în a armoniza munca oamenilor cu tehnologia.
Vestea bună este că, la nivel global, angajații sunt mai mulțumiți de cultură și dezvoltare, iar intenția de a demisiona a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Liderii joacă un rol decisiv în acest echilibru: acolo unde managerii comunică o viziune clară, adoptarea e mai ușoară; acolo unde viziunea lipsește, apare rezistența.
Pe tine cum te ajută AI la job?
Când visul se transformă în coșmar: realitatea cu care se confruntă femeile migrante.
Pentru multe femei migrante care ajung să lucreze în Țările de Jos, totul începe cu o promisiune: un job stabil, o cameră decentă, un început nou. În realitate, ajung adesea într-un cerc închis în care munca grea, orele neregulate și salariile mici se împletesc cu locuințe nesigure, controlate chiar de agențiile care le angajează. Într-o clipă, o schimbare de orar sau un conflict minor poate însemna pierderea jobului și, odată cu el, pierderea locuinței. De aceea, multe acceptă condițiile inumane sau hărțuirea, doar pentru a nu rămâne pe drumuri.
În spatele fiecărei povești, e același tipar: responsabilități care nu se opresc niciodată, grija pentru copii aflați în altă țară, bariere lingvistice și singurătate. Când găsesc totuși timp să învețe limba sau să caute ajutor, se lovesc de un sistem fragmentat, în care locuința, munca, educația și protecția lor sunt tratate ca probleme separate, deși pentru ele sunt părți ale aceleiași lupte zilnice. Articolul publicat de Pressone arată că integrarea lor reală devine posibilă doar atunci când sistemul își schimbă regulile, separând locuința de contractul de muncă, oferind îngrijire accesibilă și cursuri flexibile.
Starea sectorului cultural în România: muncă multă, venituri mici, sănătate șubredă.
În România, cei mai mulți lucrători culturali câștigă sub media națională, indiferent de forma de angajare, arată Raportul Re:form 2025. Deși veniturile aproape s-au dublat față de 2019, creșterea nu a adus și o mai mare siguranță: doar 23% dintre respondenți se află într-o situație stabilă financiar, iar aproape jumătate își completează veniturile prin activități realizate în afara domeniului cultural.
Starea de bine este un alt punct sensibil. Aproape o treime dintre respondenți au o sănătate emoțională deteriorată, iar un sfert se confruntă cu probleme fizice. Pentru mulți, granița dintre viața personală și muncă aproape că nu există, iar două treimi se gândesc să părăsească acest sector. În același timp, cei mai mulți cred cu tărie în valoarea socială a muncii lor, chiar dacă aceasta nu se reflectă în venituri sau în recunoaștere.
Raportul propune direcții clare pentru viitor: protecție socială mai puternică, un cadru legal adecvat, finanțare predictibilă și multianuală, infrastructuri culturale solide și programe care să susțină sănătatea mintală și fizică a celor care lucrează în cultură.
Impozitul pe cifra de afaceri afectează competitivitatea României?
Curs de Guvernare are o serie de articole prin care încearcă să atragă atenția asupra faptului că impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) de 1% lovește companiile românești și descurajează investițiile. Problema centrală este că statul nu taxează profitul, ci vânzările, indiferent dacă firma câștigă sau pierde.
Este dat exemplul companiei Aquila, cel mai mare distribuitor de bunuri românesc. Conform raportului financiar citat de CDG, compania plătește în România aproape 50% din profit ca impozit, din cauza IMCA. În schimb, aceeași companie plătește 9% impozit în Ungaria și 12% în Republica Moldova. Publicația subliniază că multe firme românești cu marje mici ajung să plătească statului de două, trei sau chiar cinci ori mai mult decât ar plăti dacă ar fi taxate normal, pe profit. Iar în unele cazuri companiile sunt obligate să plătească impozit chiar și în anii cu pierderi.
Concluzia CDG este că IMCA face România mai puțin atractivă decât vecinii săi, blochează investiții și afectează tocmai companiile care creează locuri de muncă și țin economia în mișcare. Reamintim că impozitul de 1% aplicat pe cifra de afaceri a fost introdus în 2024 pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro.
Tinerii cer 5.000 lei la primul job. Dar mulți angajatori zic că primul loc de muncă este, de fapt, „școală plătită“. Am întrebat și pe Linkedin, dar întrebăm și aici: Tu ce crezi, ce contează la PRIMUL JOB?
📜 Scurte și tari (I).
Parlamentul a adoptat modificări importante la legea internshipului, menite să facă programul mai accesibil atât pentru firme, cât și pentru tineri. Companiile vor putea lua acum de două ori mai mulți interni decât înainte (până la 10% din numărul total de angajați). În plus, internilor li se vor acorda zile de odihnă plătite, în funcție de durata stagiului, un pas necesar pentru a le oferi condiții mai apropiate de cele ale unui angajat obișnuit. Deși inițiatorii propuneau și creșterea primei pe care firmele o primesc dacă transformă un internship într-un contract de muncă pe cel puțin doi ani, deputații au renunțat la idee. Totuși, procedura birocratică pentru obținerea acestei prime se simplifică drastic, eliminând o mare parte din documentele cerute până acum.
___
Nepalezii plecați la muncă în România trimit acasă sume record. În prima jumătate a anului 2025, muncitorii străini au transferat către țările de origine 920 de milioane de euro, cu 23% peste nivelul din aceeași perioadă a lui 2024, iar remitențele către Nepal, cea mai vizibilă comunitate de muncitori străini din România, cresc cel mai rapid. Pentru salarii de 4.000–5.000 de lei pe lună, mulți aleg un stil de viață foarte modest și trimit majoritatea veniturilor către familie. Datele mai arată și schimbarea structurii forței de muncă: aproape 130.000 de cetățeni străini lucrau legal în România la mijlocul lui 2025, cei mai mulți în construcții, HoReCa, curățenie, logistică și producție industrială, în special în București–Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj.
___
Criză de șoferi profesioniști în România. Companiile locale au nevoie de peste 70.000 de șoferi de camion și înregistrează un deficit total de 150.000 de conducători auto (autocare, autobuze și taxiuri), potrivit Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Pentru a acoperi lipsa, firmele recrutează șoferi din India, unde cultura transporturilor este puternică, iar candidații sunt bine pregătiți. Cererea pentru şoferi străini a crescut puternic în ultimul an, de 3-4 ori faţă de anii anteriori. Veniturile pot ajunge la 1.200–3.000 euro lunar, în funcție de rutele din UE, formate din salariul minim + diurne.
___
Pe 3 decembrie ai șansa să înveți ceva valoros și, în același timp, să dai o mână de ajutor. Cursul Leverage ONE te introduce în arta negocierii, transformând fiecare participare într-un gest care salvează vieți. Donația ta (minimum 150 de euro) merge integral către Asociația Inima Copiilor. Fondurile vor sprijini extinderea secției de cardiochirurgie pediatrică de la Spitalul Marie Curie, astfel încât 500 de copii să poată fi operați anual, față de 300 în prezent. Tot ce ai nevoie este un strop de curiozitate și generozitate. Iar alături de echipa Leverage transformați negocierea dintr-o competență profesională într-un act de solidaritate. Înscrie-te aici.
___
Interesul românilor pentru joburile din străinătate este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Doar 1,1% dintre cele aproape 10 milioane de aplicări din 2025 au vizat posturi din afară, chiar dacă salariile ar fi, de multe ori, de trei-patru ori mai mari. În timp ce numărul total de aplicări crește pentru joburile din România, oportunitățile din străinătate nu mai par la fel de tentante. Explicația, spune CEO-ul eJobs, Bogdan Badea, ține de faptul că decizia de relocare implică schimbări mult mai mari decât simpla dorință de a câștiga mai bine.
Chiar și așa, unele destinații rămân atractive: Germania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franța și Bulgaria. În schimb, Marea Britanie a căzut aproape la capătul clasamentului după Brexit, iar Italia pierde și ea teren. Cei mai interesați de joburi în străinătate sunt cei între 25 și 35 de ani care caută joburi în retail, logistică, turism, alimentație sau servicii. Ca salariu, un șofer poate câștiga în medie 3.000 euro net, un bucătar în jur de 4.000 euro, iar un curier aproximativ 2.000 euro.
___
Concedieri la Bitdefender. Compania românească de securitate cibernetică trece printr-un val de restructurări care afectează aproximativ 7% din echipă la nivel global, inclusiv oameni din România. Conform estimărilor actuale privind numărul total de angajați ai Bitdefender (între 1.600 și 2.400 la nivel global), restructurarea ar însemna între 112 și 168 de roluri eliminate. Decizia vizează în special divizia Business Solutions Group și, conform reprezentanților companiei, nu are legătură cu performanța oamenilor, ci cu reorganizarea proiectelor și eliminarea suprapunerilor.
___
2 zile dedicate curajului în negociere și educației interactive, cu Radu Glonț. Pe 10 și 11 decembrie, la Cluj, Radu susține workshopul „CURAJ în Vânzări și Negociere”, axat pe curaj, ingredientul fără de care nicio negociere, nicio relație și niciun business nu poate crește sănătos. Este o experiență interactivă, cu role-play-uri, sesiuni de mastermind și schimburi reale de experiențe cu oameni care trec prin aceleași situații ca tine. Înveți să transformi frica în claritate, să te adaptezi diferitelor tipuri de negociatori, să comunici asertiv și să negociezi cu sens. Ai 10% reducere până pe 25 noiembrie, iar înscrierile se fac la adresa courage@raduglont.com.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Cum comunici decizii dificile cu empatie și claritate.
Nu ne este confortabil să comunicăm vești dificile. Dar un lider matur știe că tăcerea sau confuzia pot face mai mult rău decât vestea în sine. Modul în care comunicăm o decizie grea poate influența încrederea echipei pentru mult timp.
Primul pas este pregătirea emoțională. Dacă tu ești defensiv sau grăbit, vei transmite aceste stări. Claritatea intenției („Vreau ca oamenii să se simtă respectați, chiar dacă decizia e grea”) poate schimba complet tonul. Mai mult, empatia nu înseamnă să îndulcești realitatea. Înseamnă să o prezinți cu grijă, să validezi emoțiile oamenilor și să rămâi deschis pentru întrebări.
Două principii simple, dar importante:
-
Spune lucrurile așa cum sunt, dar cu grijă. Evită formulări ambigue; oamenii apreciază onestitatea, mai ales când e însoțită de respect.
-
Fii acolo și după ce dai vestea. Mulți lideri se retrag după ce transmit vești grele. Tocmai atunci e momentul în care echipa are cea mai mare nevoie de tine.
Cel mai înfricoșător CEO din lume?
The Guardian publică un profil tăios despre Alex Karp, CEO-ul Palantir, una dintre cele mai influente și controversate companii de tehnologie din lume (cofondată cu Peter Thiel). Palantir dezvoltă software care combină și analizează cantități uriașe de date mai ales pentru guverne, armată și instituții de securitate. Practic, este firma din spatele instrumentelor folosite pentru monitorizare, combaterea criminalității, urmărirea migranților sau analiza datelor în operațiuni militare. A devenit faimoasă prin colaborările sale cu CIA, Pentagonul, NSA, FBI, inclusiv pentru urmărirea migranților în timpul administrației Trump (programul ICE, responsabil de deportări și rețineri masive). Chiar și armata ucraineană folosește software-ul.
Temerea multor experți este că tehnologia Palantir ar putea ajunge un fel de „Big Brother”, adică un sistem care agregă taxe, date biometrice, istoricul medical și activitatea online a fiecărui cetățean.
Ce este cu adevărat înfricoșător la Karp este influența lui directă asupra unor instituții uriașe: puțini lideri din lume influențează, simultan, poliția americană, armata ucraineană sau guverne din Europa. Este un lider excentric, impulsiv și extrem de combativ. Se enervează vizibil când este criticat și se prezintă drept șeful „celei mai importante companii de software din lume”. Biograful său spune că „Frica îl conduce”. Iar când un lider condus de frică gestionează tehnologie folosită de guverne, armată și servicii secrete, riscurile devin foarte reale.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Când interviul de angajare nu e despre job, ci despre justificarea propriei vieți.
Ai rămas fără job. Mergi la un interviu, cu emoții și convingerea că îți știi valoarea. La un moment dat, din senin, CEO-ul companiei îți adresează o întrebare care taie aerul în două: „Vă doriți copii în perioada următoare?”. O întrebare pe care niciun bărbat nu o primește vreodată. Într-o clipă, nu mai ești profesionista capabil, cu experiență. Simți cum îți ard obrajii și îți cauți cuvintele ca și cum ar trebui să te scuzi pentru simplul fapt că e posibil, la un moment dat, să-ți dorești să fii mamă.
Povestea aceasta, publicată de PressOne, reflectă o realitate trăită de prea multe femei. România e ultima în UE la egalitatea de gen, iar discriminarea de vârstă e aproape un reflex în piața muncii: una din patru persoane spune că a fost tratată diferit din cauza vârstei, iar femeile trecute de 30-35 de ani se confruntă cu și mai multe obstacole. Mai mult, în loc să fie evaluate pentru competențele lor, sunt adesea privite prin filtrul temerilor, prejudecăților și presupunerilor care nu au nimic de-a face cu profesia.
Împreună, aceste experiențe compun o imagine dureroasă: pentru multe femei, un interviu nu e doar despre job, ci despre a naviga un șir de capcane legate de corp, vârstă și identitate. Iar atunci când viitorul tău profesional poate fi decis de o altfel de întrebare, devine clar cât de mult mai avem de construit până la o piață a muncii care să fie, cu adevărat, dreaptă.
📜 Scurte și tari (II).
Numărul profesorilor suplinitori scade cu 44% în anul școlar 2025–2026, după aplicarea Legii Bolojan. Comparativ cu 2023-2024, anul școlar curent a înregistrat cu peste 24.600 mai puține cadre didactice angajate pe perioadă determinată, conform datelor trimise de Ministerul Educației în Parlament. În același timp, aproape 159.000 de profesori titulari au rămas în sistem, deși raportările oficiale arată că în ultimul an au dispărut peste 17.000 de titulari din statistici, fără explicații publice clare. Legea 141/2025, cunoscută ca Legea Bolojan, a crescut norma didactică, a mărit numărul de elevi în clasă, a comasat școli și a tăiat tarifele pentru plata cu ora.
___
Folosim inteligența artificială la job, însă cei mai mulți o facem „după ureche”, fără reguli clare, fără formare și fără o strategie din partea companiilor. Doar 10% dintre organizații au un plan de implementare, iar 63% nu au nicio politică internă, arată un studiu realizat de Upvance. „România folosește AI ca pe un gadget cool, nu ca pe o infrastructură strategică”, spune Raluca Păduraru, autoarea studiului. Implementarea AI e condusă de inițiative individuale, nu de leadership, iar lipsa timpului și a ghidajului rămân principalele bariere. Autorii raportului propun trei direcții esențiale: alfabetizarea AI la nivel educațional și organizațional, reguli simple și aplicabile în fiecare companie și comunități de învățare care să transforme AI dintr-un experiment solitar într-o competență împărtășită.
___
Oamenii care lucrează de la distanță își mută tot mai mult sarcinile în prima parte a săptămânii și „eliberează” ziua de vineri. Datele din Statele Unite arată că, între 2019 și 2024, aceștia au redus cu aproximativ 90 de minute timpul de lucru din fiecare vineri. Ultima zi de lucru a săptămânii a fost mereu o zi mai relaxată, dar munca de acasă a accentuat acest lucru: oamenii încep weekendul mai devreme, iar granița dintre muncă și viață personală se estompează mai rapid.
Această libertate are beneficii evidente, dar vine cu un cost: munca devine tot mai inegal distribuită în timpul săptămânii, iar intervalele în care echipele sunt online în același timp se reduc. În rolurile care depind de colaborare și decizii rapide, aceste decalaje pot crea întârzieri și pot eroda coeziunea echipei.
___
Ai zile în care simți că echipa te trage în direcții diferite și că toate deciziile trec prin tine? Marți, 25 noiembrie, de la 18:00, la Maison Créative (București), descoperi un model de management care mută accentul de pe ierarhie pe colaborare, claritate și ritm comun. Workshopul te poartă prin exerciții de conectare, jocuri de discovery și un demo aplicat pe o situație reală, ca să vezi concret cum funcționează. Dacă vrei o echipă mai autonomă, mai implicată și mai ușor de coordonat, workshopul Management colaborativ prin Sociocrație 3.0 facilitat de Adrian Miu și Adelina Pavelescu de la Joyful Management e pentru tine.
___
Statul român a colectat anul trecut aproape 45 de milioane de euro pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc, dar a investit efectiv doar 1.620 de euro, adică 0,003%. Restul banilor au rămas blocați în conturi sau au fost direcționați către bugetul statului, deși scopul legal era finanțarea educației, protecției și intervenției pentru jucătorii vulnerabili. În realitate, timp de peste un deceniu, departamentul „Joc responsabil” din ONJN s-a ocupat aproape exclusiv de colectarea taxelor de la operatori, fără să deruleze programe relevante. În 2024, singura acțiune concretă a fost un workshop de o zi.
___
Persoanele foarte încrezătoare, în special cele cu tendințe narcisiste, pot afecta serios munca în echipă, chiar dacă la prima vedere par liderii ideali. Cercetătorii britanici i-au observat pe oameni în escape room-uri și au descoperit că echipele cu membri competitivi, defensivi sau orientați spre rivalitate au avut rezultate mult mai slabe: au rezolvat mai puține sarcini, s-au simțit mai puțin unite și au fost mult mai frustrate. Nici carisma nu ajută pe termen lung: oamenii care la început par inspiraționali ajung să fie percepuți ca fiind aroganți și lipsiți de empatie atunci când munca cere colaborare reală. E ușor să confunzi încrederea cu competența, dar echipele funcționează cel mai bine atunci când liderii valorizează ascultarea, cooperarea și un mediu în care fiecare se simte în siguranță să vorbească.
___
Concedierile din Statele Unite au atins cel mai ridicat nivel al lunii octombrie din ultimele două decenii, cu peste 153.000 de locuri de muncă tăiate, o creștere de 175% față de aceeași lună a anului trecut. Retailul este printre cele mai lovite domenii, după un val de concedieri la Amazon, Target, Starbucks sau UPS. Marile companii încearcă să reducă costurile și să simplifice structurile interne după ani de expansiune accelerată post-pandemie, în timp ce taxele mai mari, inflația persistentă și moralul scăzut al populației pun presiune pe întregul sector. Momentul este cu atât mai delicat cu cât concedierile vin chiar înaintea sezonului de sărbători, perioada din an în care retailerii depind cel mai mult de vânzări.
___
Aproape jumătate dintre români (42%) s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală în 2023, iar peste 60% nu au apelat la un specialist arată raportul Radiografia sănătății mintale în România.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🎥 (23:25) Visezi munca noaptea și te trezești obosit? E primul semn pe care îl ignori spre burnout. Nu e „o perioadă mai grea”. E un semnal medical că creierul tău nu mai face față volumului de informație.
Spoiler alert: următoarele 23 de minute pot să îți schimbe perspectiva și poate chiar să îți salveze sănătatea.
___
🗞️ Tot ce (nu) ai vrea să afli despre reconversie și recalificare profesională. De ce eșuează majoritatea reconversiilor profesionale? Simplu: sărim peste partea cea mai grea. Ne aruncăm direct la „job nou”, când de fapt ar trebui să începem cu „de ce plec?”. Fuga nu e strategie.
Schimbarea adevărată se face cu pași mici și începe cu mult înainte de a trimite un CV. Află care sunt aceștia de la 3 persoane care au trecut prin reconversii și care ajută la rândul lor alte persoane să-și (re)găsescă drumul în carieră.
💡 Știați că: pensionarii devin tot mai dependenți de ecrane, într-un ritm care depășește generațiile tinere.
Noii pensionari, obișnuiți cu tehnologia încă din anii de muncă, petrec zilnic ore întregi pe smartphone, tabletă sau smart TV. Studiile recente arată că în țări precum Coreea de Sud, Japonia și China, o parte dintre vârstnici prezintă comportamente asociate dependenței digitale, cu efecte vizibile asupra somnului, a activității fizice și anxietății. Tendința reflectă transformările accelerate în modul de viață: izolarea, mobilitatea redusă și timpul liber îi împing pe mulți spre ecrane, în timp ce tehnologia devine, în același timp, sursă de sprijin și conectare.
Riscurile sunt mari: telefoanele conectate la conturi bancare îi expun la fraude, microtranzacțiile din jocuri pot consuma economii, iar absența unor oameni sau mecanisme care să observe din timp semnele excesului face ca problemele să fie identificate târziu. În paralel, apar și efecte pozitive: utilizarea regulată a dispozitivelor digitale este asociată cu un declin cognitiv mai lent.
📖 Cartea câștigătoare.
„Mentalitatea de colaborare”, de Madi Rădulescu, deschide ochii oricărui lider sau profesionist asupra faptului că succesul nu mai e o cursă pentru un singur alergător, ci o construcție în echipă. Cu exemple clare și un ton autentic, cartea arată că încrederea și colaborarea pot transforma mediul de lucru dintr-un teren de competiție într-un spațiu de creștere comună. Spor la citit.
