Ce mai e nou la Atos Timișoara? Multe schimbări în bine, dar Larisei și colegilor ei hărțuiți nu li s-a făcut dreptate.
Avem vești bune de la Atos Timișoara: demersurile noastre și presiunea publică au generat schimbări pozitive, iar lucrurile s-au mișcat în direcția bună pentru angajații rămași în companie.
Acum, toți cei care se află pe bench pot alege să plece din firmă dacă își doresc sau pot alege să rămână angajați și să aștepte să li se aloce un proiect. Dacă aleg să plece, primesc între 8 și 14 salarii compensatorii, în funcție de post și vechime. E o schimbare uriașă față de ce se întâmpla anul trecut, când angajații erau hărțuiți și forțați să plece, fără ca firma să le plătească despăgubiri, deși acestea erau prevăzute de contractul colectiv de muncă.
Mai mult, acum câteva luni, după ce am publicat cazul Larisei, noul contract colectiv de muncă a fost semnat, iar sindicatul a reușit să impună o mulțime de prevederi favorabile angajaților:
„Contractul colectiv de muncă (CCM) actual a fost semnat în decembrie 2024 pentru o perioadă de un an. Acest nou CCM a adus o majorare a salariilor în ianuarie cu 5%, majorare ajustată la rata inflației de atunci, și a menținut toate celelalte clauze importante din contractul precedent. Vorbim despre pachetele de salarii compensatorii generoase (în medie, peste 10 salarii pe persoană pentru cei care pleacă voluntar), un decont flexibil de 4.300 lei net pe an pentru fiecare angajat, prime care pornesc de la 40% din salariu, sporuri pentru weekend și muncă suplimentară, dar și prevederi esențiale legate de relațiile de muncă și diurne.”, spune Florentin Iancu, directorul Sindicatului IT Timișoara.
Din păcate, există și o parte a poveștii care ne arată că lupta pentru dreptate și normalitate în piața muncii este departe de a fi terminată. Despre toate schimbările și lucrurile care au rămas la fel poți afla, pe larg, din articolul scris de Doru Șupeală.
Medicii rezidenți din România în pragul colapsului: umilințe, presiune și epuizare.
Tinerii medici din România se confruntă cu o realitate cruntă, pe care mulți o descriu ca fiind un adevărat calvar. Deși perioada rezidențiatului ar trebui să le ofere baza solidă pentru a deveni profesioniști, realitatea din spitalele românești este adesea marcată de umilințe, presiuni constante și un program inuman care duc la epuizare fizică și mintală, depresie și chiar deces.
Recent, cazul tragic al celor doi rezidenți din Iași, care au murit în decurs de doar două săptămâni, a scos la iveală gravitatea acestei probleme. După aceste evenimente tragice, zeci de doctori au început să vorbească despre nedreptățile pe care le trăiesc, deși mulți preferă să-și păstreze anonimatul de teama repercusiunilor asupra carierei.
Familia unuia dintre tinerii decedați la Iași acuză spitalul că ar încerca să ascundă adevărata cauză a morții: oboseala cronică generată de un program infernal. Această acuzație este susținută și de un studiu realizat de Colegiul Medicilor în urmă cu doi ani, care arăta o creștere alarmantă a riscului de burnout în rândul personalului medical.
Toate aceste dificultăți au un impact însemnat asupra sistemului medical românesc și contribuie la exodul masiv al tinerilor medici, care, după încheierea rezidențiatului, aleg să-și continue cariera în străinătate. Un reportaj recent realizat de Recorder tratează pe larg această cruntă realitate și scoate la lumină condițiile cumplite din spitalele românești.
Vino cu noi la lansarea ADN Vocațional pe 19 iunie 2025 la STUP BT București.
Ce înseamnă să trăiești cu adevărat propriul tău ADN vocațional și să-ți construiești o carieră care să te reprezinte și să te împlinească? Pe 19 iunie 2025, la STUP BT, va avea loc lansarea proiectului ADN Vocațional, cel mai nou demers al lui Paul Olteanu și al echipei Mindarchitect.ro, dedicat susținerii profesioniștilor în găsirea și trăirea vocației lor autentice.
Conversațiile vor fi organizate în panneluri pe teme esențiale care te vor ajuta să înțelegi și să explorezi parcursul vocațional:
-
Andra Pintican și Doru Șupeală vor vorbi despre piața muncii și despre cum putem construi cariere cu rost și sens;
-
Mihai Zânt și Diana Dumitrel vor aborda procesele de reorientare vocațională pentru profesioniști seniori;
-
Mihaela Feodorof și Vlad Guluță ne vor arăta cum se vede orientarea vocațională în rândul tinerilor, din perspectiva celor care lucrează dedicat în acest domeniu;
-
Carmen Sidon și Fabiola Hosu vor explora cum pot fi susținuți copiii încă din primii ani de viață și de școală pentru a-și dezvolta și trăi potențialul.
Noi, echipa Hacking Work, vom fi acolo pentru a-ți oferi cele mai proaspete idei, informații și răspunsuri despre cum ne construim cariera, cum ne descoperim vocația și cum ne punem în valoare talentele și pasiunile.
Dacă vrei să ni te alături, așteptăm să ne trimiți un e-mail cu numele tău și dorința de a participa la acest eveniment la adresa ioana@hackingwork.ro până luni, 16 iunie. Nu sta prea mult pe gânduri, că avem avem de oferit numai 4 locuri. Abia așteptăm să te întâlnim!
Vrei să ne cunoaștem? Te așteptăm la la Întâlnirile Hacking Work & PozitiVești – joi, 19 iunie, la sediul Allianz-Ţiriac București, Strada Buzești 82-94 (5 minute de la metrou Victoriei). Împreună cu Doru Șupeală și o parte din colegii noștri: Ioana Szabo, Ionuț Sabo și Bogdan Botaș, abia așteptăm să învățăm unii de la alții și să descoperim împreună oportunitățile care ne așteaptă. Participarea este gratuită și avem doar câteva locuri disponibile, înscrie-te aici.
InSPORation: Noul Chief Happiness Officer are blană și lăbuțe.
La Harvested Robotics, un start-up din Hyderabad, un Golden Retriever pe nume Denver a fost „angajat” ca Chief Happiness Officer. Nu e doar o poveste drăguță pe internet, ci un semn clar că fericirea angajaților începe să fie luată în serios, nu ca un moft, ci ca strategie de business.
Ce zici, ai vrea un astfel de coleg responsabil cu voia bună?
📜 Scurte și tari (I).
Angajații români nu mai vor șefi carismatici, ci lideri umani, predictibili, corecți și consecvenți, concluzionează un sondaj național realizat de RoCoach. Profesionalismul, comunicarea clară și empatia contează mai mult decât imaginea sau autoritatea formală. O problemă reală semnalată de studiu este discrepanța majoră dintre autoevaluarea liderilor și percepția echipelor despre ei: mulți manageri se consideră mai etici, empatici și adaptabili decât îi văd oamenii lor. De exemplu, 53,7% dintre lideri cred că sunt foarte etici, dar doar 27,4% dintre angajați confirmă acest lucru. Mai mult, 68% dintre manageri spun că oferă tot sprijinul necesar, în timp ce doar 36% dintre angajați îl simt cu adevărat.
___
Dacia oferă compensatorii de până la 40.000 de euro pentru demisii, dar nu oricui. Dacia Mioveni a lansat în iunie un nou program de plecări voluntare, prin care oferă angajaților primei între 5.000 și 40.000 de euro, în funcție de vechime. Schema vizează angajații care pleacă „cu acordul părților”, dar nu toate cererile sunt acceptate – conducerea analizează fiecare caz individual, iar aprobarea depinde de nevoile uzinei. Programul nu e o noutate: compania a oferit pachete de plecare și anii trecuți, dar sumele au crescut în 2025.
___
Angajații americani vor s-o apuce pe cont propriu, dar se tem de eșec. Aproape 80% dintre aceștia vor să-și dea demisia și să înceapă propria afacere. Cei mai entuziasmați sunt tinerii din Generația Z și Milenialii, care visează la mai multă libertate, sens și bani, dar și la o viață fără burnout. Însă dorința de a deveni antreprenor nu-i ușor de pus în practică: doar 12% plănuiesc să facă acest pas în următorul an. Pe cei care ezită îi sperie instabilitatea financiară, teama de eșec și lipsa unei plase de siguranță, cum ar fi asigurarea medicală. Mulți nu ar demisiona dacă ar primi un salariu mai bun, program flexibil, sprijin pentru sănătatea mintală, spațiu pentru creativitate și autonomie. Cu alte cuvinte, oamenii nu fug de muncă, ci de un sistem rigid care nu le mai oferă sens.
___
Legislația muncii este învechită și neadaptată muncii intelectuale, spune Doru Șupeală, criticând felul în care companiile și statul tratează angajații și ignoră suferința reală a oamenilor dincolo de KPI-uri și ore facturate. La opt luni de la moartea Alexandrei Anghel la biroul MDPI, ITM București e pasiv și se mișcă greoi, iar legislația a rămas blocată în alte vremuri, subliniază Doru într-un interviu pentru Adevărul.
___
Top 20 specializări universitare care riscă să te lase șomer în SUA. Datele publicate de Federal Reserve Bank of New York (mai 2025) arată că antropologia e cea mai riscantă specializare, cu 9,4% rată de șomaj, urmată de fizică (7,8%) și inginerie în calculatoare (7,5%). Paradoxal, chiar și diplomele bine plătite vin cu șanse mari de a nu-ți găsi de lucru. Artele vizuale, sociologia și limbile străine au salarii medii care stagnează la 70.000 de dolari și șomaj între 6% și 7%. Istoria și jurnalismul stau puțin mai bine, dar nu suficient cât să justifice taxele mari. Mesajul e clar: dacă alegi o facultate doar pentru „prestigiu” sau „pasiune”, fără să analizezi datele despre angajabilitate, s-ar putea să plătești decenii pentru o diplomă care nu te ajută mai deloc să-ți găsești un job.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Vrei rezultate? Începe cu un „mulțumesc” spus la timp.
Când ești prins în livrabile, termene și așteptări, e ușor să uiți să spui „mulțumesc”. Nu pentru că nu-ți pasă. Ci pentru că ești deja cu mintea la următorul pas: ce mai e de făcut, ce se poate optimiza. Și acolo se rupe ceva: firul dintre muncă și recunoaștere, dintre efort și sensul împărtășit. Așa ajungem, fără să vrem, într-un punct periculos: liderii încep să vadă munca bună ca pe ceva „făcut pentru că ăsta e jobul”. Iar oamenii încep să simtă că oricât ar da, nu se vede.
Adevărul e simplu, dar greu de acceptat: Nevoia de a fi văzuți nu e slăbiciune. Ne place să fim recunoscuți pentru ceea ce facem. Nu pentru că avem nevoie de aplauze, ci pentru că avem nevoie să știm că munca noastră contează. Că facem o diferență.
Ce poți face diferit față de echipa sau colegii tăi, pentru o conviețuire mai bună la job?
-
Observă, și nu doar rezultatele, ci și efortul. „Apreciez efortul pe care îl depui să iasă treaba ca la carte. Să știi că observ, chiar dacă nu o spun mereu.”
-
Apreciază: „Mulțumesc. Mă bucur că ești aici, fără tine o duceam greu până la capăt.”
-
Fii specific: recunoștința nu e generală, ci personală. „Mulțumesc pentru ziua de ieri. Când te-ai oferit să ne ajuți cu documentul acela, chiar dacă nu făcea parte din responsabilitățile tale, am reușit să înaintăm procesul foarte mult.”
Recunoștința nu e un gest de politețe. Ea menține implicarea vie. Iar un lider care vede și spune „mulțumesc” nu își pierde autoritatea. Din contră, câștigă loialitate.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Vocea femeilor e redusă la tăcere de prejudecăți. Cum pot repara angajatorii asta?
Un MBA le aduce bărbaților americani din generația Z o creștere a veniturilor cu 75%, în timp ce femeile au parte de o creștere de doar 52%. Diferența se simte încă de la primul job post-MBA, unde femeile câștigă, în medie, cu 10.000 de dolari mai puțin decât colegii lor bărbați, iar acest decalaj continuă să se adâncească. În ciuda faptului că aproape jumătate dintre studenții la MBA sunt femei, salariile lor rămân cu 17% mai mici decât ale bărbaților, chiar și la ani buni după absolvire.
De asemenea, femeile sunt luate mai puțin în serios decât bărbații atunci când reclamă comportamente abuzive la muncă, arată un studiu al cărui autori au analizat mii de reclamații. Deși conținutul acestor sesizări era identic, cele venite din partea femeilor erau tratate mai superficial, mai ales când lipseau dovezile clare. Explicația e dureroasă și vizează prejudecățile legate de gen. Femeile sunt adesea percepute ca fiind „prea emoționale” sau „mai puțin obiective”, lucru care afectează serios șansele ca vocea lor să fie auzită și respectată.
Angajatorii trebuie să separe rolul celor care primesc astfel de reclamații de rolul celor care decid dacă sunt reale. Apoi, să standardizeze evaluarea acestora. Orice sesizare trebuie urmată de un răspuns. Mai mult, angajații au nevoie de mai multe modalități prin care pot semnala comportamentele toxice, nu doar prin comuna opțiune „vorbește cu șefu’”. Un sistem echitabil se construiește cu proceduri clare și pornind de la credința că toți oamenii merită să fie ascultați.
📜 Scurte și tari (II).
Pentru prima dată după 9 ani, România nu mai ocupă primul loc în topul țărilor UE cu cel mai mare număr de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, o situație în care se afla încă din 2015, când procentul era de 44,5%. În 2024, aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși acestor riscuri, cu peste 5% mai puțin față de 2023. Cu toate acestea, țara noastră rămâne deasupra mediei UE și se situează pe locul al treilea în topul țărilor în care fenomenul este cel mai pregnant.
___
Rolls-Royce a renăscut spectaculos după ce noul CEO a dat afară șefii care nu livrau și a început să asculte ideile oamenilor din fabrică. În 2023, Tufan Erginbilgiç a preluat conducerea gigantului aflat pe marginea prăpastiei. A tăiat dur dar eficient din birocrație, a redus cheltuielile nejustificate, a cerut soluții direct de la angajați și a impus o disciplină strictă pe rezultate. În doi ani, prețul acțiunilor a crescut de șapte ori. Mesajul? Când lași deoparte corporateza, asculți oamenii și te apuci serios de treabă, se vede repede diferența.
___
16 țări din Europa se află în topul celor 25 de state unde oamenii trăiesc cel mai mult. Monaco ocupă primul loc, cu o speranță medie de viață de 86,5 ani, urmat de San Marino și Hong Kong. Printre țările asiatice cu poziții fruntașe se numără Japonia, Coreea de Sud și Singapore, în timp ce Australia este singura reprezentantă din afara Europei și Asiei aflată în top 10. Un element comun între aceste țări este investiția semnificativă în sistemul de sănătate și nivelul ridicat al calității vieții. Speranța de viață la nivel global a crescut constant în ultimele decenii, ajungând la o medie de 73 de ani în 2024, față de 66 de ani în 2000.
___
Tot mai mulți tineri din generația Z au ales în ultimii ani munca sexuală – fie în cluburi, fie pe platforme precum OnlyFans – ca o soluție rapidă pentru a obține bani și independență, într-o piață a muncii cu puține opțiuni decente. Însă, deși inițial părea o alegere profitabilă, în special în timpul pandemiei, veniturile au scăzut drastic pe măsură ce tot mai mulți au intrat în industrie, competiția a crescut, iar clienții au devenit tot mai puțin dispuși să plătească, lăsându-i pe mulți blocați într-un domeniu greu de transpus într-un CV și puternic stigmatizat social.
___
Care e treaba cu așa-numitul „spor de antenă”? Nu e un spor recunoscut oficial în lege, dar a fost folosit ani de zile în instituții publice pentru a justifica creșteri salariale. De fapt, e vorba despre un spor pentru condiții de muncă vătămătoare, care ar trebui acordat doar dacă există dovezi clare că angajații sunt expuși la riscuri reale pentru sănătate – cum ar fi radiații, stres extrem sau substanțe toxice.
Nu e un bonus, ci o compensație pentru faptul că un loc de muncă îți poate afecta sănătatea și poate fi acordată doar în baza unor buletine de expertiză care atestă factori reali de risc. Problema e că, de multe ori, astfel de sporuri s-au dat fără riscuri reale, doar cu niște hârtii obținute formal. Poate că în loc să dăm bani în plus ca să compensăm condiții proaste, ar trebui să investim în locuri de muncă sănătoase și sigure.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (2:04:46) LIVE: Nu deranjați, ITM București se face că lucrează!
În acest LIVE am vorbit despre:
-
de ce ancheta nu este încă finalizată și de ce ITM București evită să comunice rapid și transparent;
-
cum am pus presiune pe instituții și ce răspunsuri (sau lipsa lor) am primit;
-
ce drepturi avem, cum acționăm legal și ce sfaturi ne oferă un avocat pentru astfel de situații.
Un rezumat util găsești AICI – într-un articol scris de colegul nostru Cristi Halați.
___
🎥 (03:45) Ce nu ți-a spus nimeni despre dopamină și munca ta.
Te-ai întrebat vreodată de ce te apuci cu entuziasm de un proiect, dar apoi îți pierzi rapid interesul? Sau de ce nu poți să începi ziua fără să verifici emailul, Slack-ul și… puțin TikTok-ul, așa, „doar 5 minute”?
Nu e lipsa de disciplină, ci dopamina. Aceeași substanță care îți dă energia să începi lucruri noi e și cea care te face să fugi de tot ce e greu și important. Și da, are legătură directă cu cât de fericit ești la muncă.
Descoperă cum funcționează dopamina și cum poți ieși din cercul vicios al bifatului compulsiv:
___
🎥 (05:35) Mulți foști IT-ști fac Glovo. Încotro se îndreaptă IT-ul românesc?
Unii oameni din IT au ajuns să facă Glovo. Nu e un eșec, e realitatea unui val care s-a spart. Dar întrebarea rămâne: oare erau cei mai buni IT-iști? Unde se duce industria tech din România?
Am discutat deschis despre asta cu Oliviu Matei, fondator Holisun și profesor la Universitatea Tehnică din Cluj, un cercetător român care dezvoltă soluții AI pentru fermieri, încetinirea degenerării creierului și orașe inteligente.
