hacking work logo svg white with orange

Abonatul apelat nu vrea să fie contactat: telefobia afectează oameni și companii

Deși pierdem șirul orelor petrecute pe telefon, ne confruntăm cu un paradox care afectează grav oamenii și organizațiile. Tot mai multe persoane refuză să poarte o conversație telefonică. Astăzi descoperim care sunt rădăcinile acestei frici.
Telefobia afectează oameni și companii

În era digitalizării, în care pierdem șirul orelor petrecute pe telefon, apare un paradox care afectează atât oamenii, cât și organizațiile. Deși folosesc extrem de mult telefonul pentru a naviga prin aplicații, mulți oameni refuză să răspundă la telefon și evită să sune pe cineva, pentru o convorbire.

Această reticență sau teamă de a efectua sau primi apeluri telefonice este o realitate cu care ne confruntăm tot mai des în societatea modernă. Telefobia, cunoscută și ca anxietate telefonică, are rădăcini adânci, pe care încercăm să le deslușim în episodul de astăzi.

Odată cu progresul tehnologic, posibilitățile noastre de a comunica au devenit foarte variate. Însă vorbitul la telefon s-a transformat în bau-baul comunicării, iar când sună telefonul, creierul nostru crede că s-a întâmplat ceva rău, declansând o stare de anxietate. Frica de a răspunde la telefon afectează 76% dintre Mileniali și 40% dintre Baby Boomers. Fenomenul își are sursa în teama de a fi criticat, judecat sau respins, și intră sub umbrela anxietății sociale, care afectează 15 milioane de adulți numai în Statele Unite ale Americii.

De unde ni se trage?

Ca să pornim de la firul ierbii, încercând să aflăm sursa acestei frici, descoperim că unul dintre factorii cei mai vizibili care contribuie la acest fenomen este anxietatea față de aparițiile publice. Aproximativ 20% dintre oameni se confruntă cu această formă de anxietate, manifestată atunci când trebuie să apară și să facă niște lucruri în fața altora: discursuri, întâlniri cu clienți sau apeluri de vânzări.

O altă cauză este depresia, care afectează nu doar starea emoțională a oamenilor, ci și modul în care aceștia interacționează cu ceilalți. În timpul unui episod depresiv, retragerea socială, inclusiv evitarea apelurilor telefonice, este o manifestare foarte frecventă.

În același timp, persoanele introvertite, care reprezintă aproape 40% din populație, pot experimenta telefobia ca rezultat al preferinței lor pentru comunicarea scrisă. Odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare, ignorarea apelului telefonic a devenit mai ușoară, oferindu-le introvertiților posibilitatea de a evita această formă de comunicare. În cazuri extreme, telefobia poate fi declanșată de tulburarea de stres posttraumatic, iar persoanele care au primit vești proaste prin telefon, vor asocia sunetul apelului telefonic cu amintiri neplăcute.

Cum ne afectează telefobia pe plan profesional?

Apelurile telefonice au un rol major în viețile noastre, dar hai să vedem ce impact are frica de a vorbi la telefon și pe plan profesional. Acest tip de anxietate afectează semnificativ mediul de business, 56% dintre angajați conștientizând că evitarea apelurilor telefonice le influențează negativ performanța, productivitatea și chiar avansarea în companie.

În mediul de afaceri, un apel telefonic reprezintă adesea prima interacțiune dintre oameni și organizație. Modul în care gestionăm aceste interacțiuni, are un impact direct asupra experienței clienților, iar prima impresie este de cele mai multe ori crucială.

Ce-i de făcut?

Dar ce putem face pentru rudele, prietenii sau colegii noștri care experimentează această formă modernă de teamă de comunicare? În primul rând, programe de formare și sprijin pentru cei afectați; sesiunile de coaching, terapia cognitiv-comportamentală și programele de dezvoltare personală pot ajuta la gestionarea anxietății și la îmbunătățirea abilităților de comunicare prin telefon. Apoi, crearea unui mediu de lucru în care toți angajații sunt tratați cu empatie, se simt înțeleși și acceptați, poate reduce anxietatea și îmbunătăți comunicarea.

O metodă proactivă este antrenamentul, prin expunerea la situații incomode, care poate ajuta, în mod controlat, la depășirea treptată a telefobiei și la construirea încrederii de sine. În fine, utilizarea unor soluții tehnologice alternative precum implementarea asistenților virtuali și chatboților pate fi utilă pentru cei care nu se simt confortabili cu vorbitul la telefon.

Acum, că am aflat cauzele telefobiei și câteva soluții, trebuie doar să ne străduim să facem față oricărei situații, lăsând veștile să circule cu viteză prin toate canalele de comunicare.

Imagine: Freepik

***

Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.

Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.

Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

image 1 - Hacking Work
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

echilibrul precar dintre viața de acasă și ambiția profesională face parte dintre provocările mamelor pe piața muncii

Mama pe piața muncii din România: penalizată pentru ambiție și devotament.

Mamele din România se confruntă cu o realitate plină de contradicții, iar ambiția profesională și devotamentul față de familie sunt adesea văzute ca obiective incompatibile. Într-o țară care oferă unul dintre cele mai lungi concedii maternale din lume, paradoxul se ascunde în detaliile unei reintegrări marcate de nedreptăți. Adaugă la asta povara suplimentară a muncii casnice și a îngrijirii copiilor, iar tabloul vieții de mamă devine unul al suprasolicitării constante și al luptei pentru echilibru. Articolul nostru explorează realitățile cu care se confruntă mamele pe piața muncii din România, complexitatea rolurilor pe care le îndeplinesc în eterna căutare de soluții pentru a jongla eficient între carieră și familie.

Ciclul de viață al unei echipe: Modelul FSNP al lui Tuckman

Ciclul de viață al unei echipe: Modelul FSNP al lui Tuckman

Explorăm modelul FSNP al lui Tuckman, o călătorie de la formarea echipei la atingerea performanței. Un ciclu din viața fiecărei echipe, divizat în patru etape esențiale: Forming, Storming, Norming și Performing.