Salarii întârziate: numărul angajaților afectați crește alarmant. Ce faci dacă nu-ți primești banii la timp?

Am primit în ultimele săptămâni tot mai multe semnale legate de un fenomen foarte îngrijorător, care capătă amploare: tot mai mulți angajați din România se plâng că își primesc salariile cu întârziere și cu țârâita.

Sunt tot mai multe firme din România care fac față cu greu perioadei de dificultate economică, care au întârzieri la încasarea facturilor emise către clienți și care se văd nevoite să întârzie la rândul lor achitarea drepturilor bănești pentru angajații lor.

Din mărturiile oamenilor, întârzierea salariilor variază de la câteva zile la câteva săptămâni și în multe cazuri banii vin cu țârâita, astfel că mulți angajați nu își mai pot plăti la timp, la rândul lor, costurile cu chiria, întreținerea, alimentele, ratele bancare sau medicamentele.

În multe dintre cazuri, firmele întârzie din cauza blocajelor economice pe circuitele de plată de la clienți, însă sunt și situații când întârzierea plății salariilor și plata acestora în tranșe neregulate devine un obicei abuziv al unor angajatori care nu au probleme de ordin financiar și aleg să se comporte astfel cu angajații ca să îi țină sub presiune psihologică și să le poată mări norma și programul de lucru sau ca să îi determine să își dea demisia.

Echipa Hacking Work pornește azi o campanie prin care ne dorim să ilustrăm amploarea și modalitățile de manifestare ale acestui fenomen. Scriem acest articol ca să adunăm aici, în comentariile voastre, sub protecția anonimatului, toate mărturiile și informațiile care să contribuie la descrierea cât mai completă a acestui fenomen.

Puneți mărturiile, informațiile și opiniile voastre mai jos, în secțiunea de comentarii, noi vom prelua datele pe care le primim și pe alte canale și le vom posta aici, imediat ce le primim.

Vrem să înțelegem cu toții cât de mare este amploarea acestor situații, care sunt formele concrete de manifestare, care sunt explicațiile și deciziile pe care le prezintă angajatorii și care sunt măsurile pe care le iau autoritățile statului care trebuie să intervină, conform legii, în astfel de circumstanțe.

De asemenea, vrem să vă fim de folos cu informații, opinii și sfaturi care vin de la specialiști, în special de la avocați, economiști și juriști, ca să cunoașteți în detaliu care vă sunt drepturile și posibilitățile de acțiune în astfel de situații.

Vă mulțumim că dați mai departe acest articol către prietenii, rudele și colegii voștri și că vorbiți despre acest subiect în rețelele voastre sociale. Acest fenomen, abuzurile, ilegalitățile și pericolele care îi sunt asociate trebuie să fie cunoscut de cât mai mulți oameni, astfel încât fiecare să știe cum se poate proteja și cum poate acționa dacă aceste situații apar în relația cu angajatorul.

Mario Barbu ne scrie pe LinkedIn:

„Din experiența proprie pot spune că fenomenul este adevărat și că are un impact major asupra firmelor mici care susțin firmele mari și internaționale. Am avut și avem clienți care și-au schimbat termenul de plată de la 10-15 zile la 30 sau 60, chiar și la 90+. Cel mai rău este când clienții o fac fără să te anunțe din timp, ca să te poți pregăti.

Ce înseamnă aceste schimbări de termeni de plată? Înseamnă că furnizorul trebuie să susțină cumva toate cheltuielile de producție (salarii, materiale, energie, chirie, etc.) pentru perioada până când le sunt plătite facturile. Cei care au resurse proprii sau pot să facă un împrumut bancar în acest scop, supraviețuiesc și se adaptează, restul încearcă să împartă bănuții veniți cât mai bine ca să împace pe toată lumea.

De ce nu putem impune termenii proprii de plată? Dacă nu operezi într-un domeniu de nișă, atunci riști să fii eliminat de un alt furnizor dispus să accepte noile condiții. Cei mari dictează regulile jocului.”

Ce pot face angajații? De multe ori, tribunalul este singura soluție

Ce pot face, din punct de vedere legal, angajații care sunt afectați de astfel de situații? I-am întrebat pe doi avocați pe care îi cunoaștem și în care avem încredere:

Anja Mărginean-Cosma, avocat în Baroul Cluj care a câștigat primul proces deschis unui angajator pentru un caz de burnout spune că angajații ar trebui la început să sesizeze Inspectoratul Teritorial de Muncă. ITM-urile pot fi sesizate de către angajații care se află în astfel de situații, iar sesizările duc la urgentarea plății salariului, însă nu întotdeauna. De aceea, de multe ori se ajunge în fața tribunalului la soluționarea acestor probleme și pentru ca oamenii să primească nu doar salariile restante, ci și sume care reprezintă despăgubiri/daune.

”Salariații au la îndemână introducerea unei cereri de chemare în judecată împotriva angajatorului pentru plata salariilor încă neachitate (actualizate cu rata indicelui de inflaţie) și a daunelor-interese. Termenul de introducere a acțiunii este de până la 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Salariatul poate cere și daune-interese pentru întârzierile de plată ale anumitor rate pentru credite contractate, ale utilităților pentru locuință, ale unor ale obligații de plată scadente în lunile respective. În plus, salariatul poate cere acordarea de daune moratorii reprezentând dobânda legală aferentă drepturilor salariale neplătite de către angajator la termenul stabilit contractual, de la scadenţa fiecărui salariu și până în momentul plăţii, fără să fie nevoie ca salariatul să dovedească vreun prejudiciu în acest sens.
Un lucru important de menționat este că angajatorul nu se poate apăra într-o astfel de cauză în sensul invocării unor motive obiective ale neplății salariului: din cauza lipsei propriilor încasări de la clienți sau a întârzierii anumitor finanțări din partea instituțiilor statului, și nici nu poate să argumenteze că a avut de achitat alte obligații bănești”, spune avocatul Anja Mărginean-Cosma.

Marius Barbu, un avocat expert în dreptul muncii pe care îl cunoașteți din podcastul Hacking Work, spune că, în unele cazuri, sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă nu este suficientă, fiindcă situațiile de plată întârziată a salariilor se pot repeta:

”În situația întârzierei plății salariilor, angajații se pot adresa ITM cu o sesizare. Din păcate, ITM nu va putea face altceva decât să aplice angajatorului o amendă contravențională, dacă plata salariului a întârziat cu mai mult de o lună, precum și să dispună o măsură de conformare generală (să plătească salariile la timp/să evite întârzierea).
În măsura în care măsura de conformare nu este respectată de angajator, ITM va putea aplica o altă amendă contravențională. Dacă, în ciuda amenzilor primite de la ITM, angajatorul nu plătește drepturile salariale, singura soluție eficientă este chemarea în judecată a acestuia”, spune avocatul Marius Barbu.

Reprezentanții ITM confirmă că fenomenul ia amploare

Situația întârzierii tot mai frecvente a plății salariilor și creșterea numărului de angajatori la care se întâmplă acest lucru este o realitate confirmată de Dragoș Năcuță, inspectorul-șef al Instectoratului Teritorial de Muncă Maramureș, într-un articol publicat zilele trecute de ziarul Graiul din Baia Mare.

„Din totalul sancțiunilor pe care le-am dat, aproximativ 1 milion lei sunt pentru neplata drepturilor salariale. Este foarte mult. Asta relevă o problemă economică pe care o au angajatorii, pentru că ei ne comunică faptul că sunt probleme în a acoperi veniturile pe care le negociază. Atunci ei sunt permanent în urmă atât cu valoarea, cât și cu modul în care ei acordă veniturile. E o problemă care trebuie discutată la nivel național, este o fotografie a economiei”, spune inspectorul-șef de la ITM Maramureș în ziarul Graiul.

Colegul meu Cristian Halați din echipa Hacking Work a discutat cu reprezentanții ITM Mureș și ITM Brașov despre acest subiect și a primit confirmarea că fenomenul salariilor întârziate este unul de amploare și că este la fel de răspândit și în județele respective.

”În fiecare lună se înregistrează sesizări cu privire la încălcarea acestei obligații a angajatorului cu privire la plata salariului, în fiecare lună există un număr constant de sesizări pe aceeași temă, iar inspectorii verifică fiecare aspect și fiecare sesizare dacă se confirmă.
Însă aș dori să menționez ceva important de reținut pentru angajați: Codul Muncii stipulează necesitatea ca mai mult de o lună să treacă de la data plății salariului stabilită în contractul de muncă, ca să fie un caz în care putem lua măsuri.
Practic, dacă data stabilită pentru plata salariului este, să zicem, 15 ale lunii, asta înseamnă că eu, plata pentru munca din luna ianuarie o primesc în 15 februarie. Pentru ca noi să avem o problemă reală, ITM poate interveni când doar după 15 martie salariații nu au primit banii pe munca din luna ianuarie. Așa se traduce practic acest articol al legii”, spune Eva Man, inspector-șef adjuct la ITM Mureș.

Angajații care sunt nemulțumiți de întârzierea plății salariilor trebuie să știe că pot reclama angajatorul la ITM, dar în același timp pot să deschidă acțiune în justiție pentru a își primi drepturile bănești.

”Sancțiunile se aplică când angajatorul întârzie plata cu mai mult de o lună, doar atunci fapta este contravenție. În cazul în care nu a trecut o lună, se aplică o măsură obligatorie de plată a salariului, și bineînțeles, dacă acea măsură nu este îndeplinită, urmează sancțiunea. Nu toate situațiile sunt de sancționare din prima, pentru că, repet, neplata trebuie să depășească o lună de zile.
Ca să își apere drepturile, angajații au două variante: fie varianta cu o sesizare la ITM, fie la instanță. Varianta cu ITM-ul nu e neapărat obligatorie, nu e o cerință preliminară pentru a se putea adresa instanței. Fie la ITM, fie la instanță direct, cum consideră salariatul respectiv”, spune purtătrul de cuvânt al ITM Brașov.

Photo by Towfiqu barbhuiya on Unsplash