În timp ce angajamentul la locul de muncă scade alarmant la nivel global, România iese în evidență în Europa cu cel mai mare procent de angajați implicați, potrivit celui mai recent raport Gallup – State of the Global Workplace 2025.
Doar 1 din 5 angajați se implică cu adevărat la locul de muncă
Potrivit Gallup, doar 21% dintre angajații din întreaga lume sunt „engaged” – adică implicați activ, pasionați de ceea ce fac și conectați emoțional la locul lor de muncă. Este o scădere de 2 puncte procentuale față de 2023 și echivalează cu pierderi economice estimate la 438 miliarde de dolari în productivitate.
De ce contează acest indicator? Angajații implicați sunt mai productivi, mai puțin predispuși la absenteism și contribuie direct la profitabilitatea și reziliența organizațiilor. Pe de altă parte, 62% dintre angajați sunt neimplicați, iar 17% sunt activ dezangajați – adică, potrivit Gallup, „lucrează împotriva intereselor angajatorului”.
De ce a scăzut implicarea angajaților?
Cauza principală a declinului global este scăderea engagementului în rândul managerilor, de la 30% la 27%. Cei mai afectați fiind managerii tineri (sub 35 de ani) și femeile manager. Aceste categorii resimt presiunea directă a schimbărilor: de la așteptări nerealiste ale conducerii, la lipsa de resurse, echipe prea mici pentru volumul de muncă și stresul provocat de trecerea rapidă la digitalizare și inteligență artificială.
Pe scurt, managerii sunt prinși la mijloc între așteptările conducerii și nevoile angajaților, într-un mediu de lucru instabil și aflat într-o continuă schimbare – o sarcină tot mai dificilă și copleșitoare. Mai mult, doar 44% dintre managerii la nivel global au primit formare profesională pentru rolul lor. Adică nu prea te-nvață nimeni cum să fii un lider bun, iar majoritatea managerilor învață din greșeli.
Cum arată engagementul angajaților în Europa și România
Surprinzător am putea spune, Europa este pe ultimul loc la nivel global, cu o rată de doar 13% angajați implicați activ. Este un procent stagnant față de anul anterior, dar care indică o problemă sistemică: lipsa unui mediu profesional motivant și o deconectare accentuată între angajați și angajatori.
România își menține locul 1 în Europa, cu 35% dintre angajați implicați, însă a înregistrat o scădere de 1% față de anul precedent. Deși cifra este încă modestă raportat la nivelul ideal (Gallup estimează că potențialul maxim este de 70%), România reușește să depășească state considerate mai dezvoltate, precum Franța, Italia sau Germania.
Această poziție poate fi interpretată ca un semnal pozitiv că angajații români, în ciuda presiunilor economice și sociale, mențin o legătură mai strânsă cu munca lor, poate și datorită schimbărilor aduse de digitalizare, flexibilizarea programelor sau creșterea oportunităților în sectoarele private competitive.
Ce soluții propune Gallup?
Raportul evidențiază trei acțiuni-cheie pentru a inversa declinul:
- 1. Instruirea/formarea managerilor: Mai puțin de jumătate dintre managerii din lume (doar 44%) spun că au primit vreodată training pentru rolul lor. Chiar și o instruire de bază poate face o diferență mare: numărul celor complet dezangajați se înjumătățește după ce trec printr-un program de formare.
- 2. Din șefi în lideri adevărați: Când managerii învață cum să fie mai mult decât simpli supervizori – adică să îndrume, să ofere feedback și să susțină oamenii din echipă – performanța lor poate crește cu până la 28%, iar engagementul echipelor lor se îmbunătățește vizibil.
- 3. Susținere constantă = mai multă bunăstare: Când angajatorii oferă training managerilor, nivelul lor de bunăstare crește de la 28% la 34%. Iar dacă, pe lângă formare, există și sprijin activ din partea cuiva la locul de muncă pentru dezvoltarea lor, acest procent urcă până la 50%.
Dacă angajatorii ar reuși să crească implicarea angajaților la nivel global la 70%, Gallup estimează un plus de 9,6 trilioane de dolari în productivitate – echivalentul a 9% din PIB-ul global. Așadar, angajamentul angajaților nu este un moft, ci un indicator strategic care influențează direct performanța economică.
România ar putea transforma avantajul actual într-un exemplu de bune practici pentru țările din Europa, cu condiția să investească mai mult în leadership, dezvoltare managerială și un climat organizațional sănătos.
Sursa foto cover: Freepik
