Când fostul angajator redevine atrăgător: folosește inteligent puterea bumerangului

Te-ai gândit vreodată să te întorci ca angajat la una dintre firmele la care ai lucrat înainte? Poate că ai plecat de acolo fiindcă ai fost nemulțumit sau pentru că ai primit o ofertă mult mai bună din altă parte, dar, după ceva vreme, privind în urmă, ideea de a lucra în acel lor, cu acea echipă, ți s-ar părea din nou o idee atractivă. Descoperim împreună fenomenul angajaților-Bumerang și înțelegem care sunt motivele și oportunitățile de a relua o relație de colaborare la care am renunțat cu ceva vreme în urmă. 
angajații bumerang - cei care se întorc la vechiul angajator

Ultimii ani au fost foarte agitați în piața muncii, relațiile dintre angajați și angajatori au fost deseori foarte tensionate. Am avut pandemie, muncă de acasă peste noapte, urmată de reveniri forțate la birou, am trecut prin Marea Demisioneală, urmată de fenomenul Quiet Quitting, au venit apoi valuri de concedieri, inflație, acum recesiune și instabilitate. Foarte multă agitație și multă tensiune, astfel că o privire nostalgică spre viața liniștită și armonioasă pe care o aveai la un angajator acum câțiva ani poate să se întâmple multora dintre noi.

20% dintre cei care au demisionat în pandemie s-au întors la vechiul angajator

Un studiu de piață desfășurat recent arată că 43% dintre oamenii care și-au schimbat angajatorul în pandemie sau imediat după aceasta, în cadrul fenomenului numit Marea Demisioneală, se uită cu regret la decizia pe care au luat-o și cu nostalgie la fostul lor angajator. 

Din cei peste 4000 de angajați care au răspuns la acest sondaj, 20% spun că s-au și întors la fostul angajator, ilustrând astfel fenomenul bumerangului din piața globală a muncii. În multe companii din lume, angajații-bumerang reprezintă chiar o treime din angajările făcute în ultimii trei ani, iar perioada medie după care ei se întorc este în general de un an. 

Practic, oamenii care au dat frâu liber frustrărilor acumulate în pandemie și înainte de pandemie și au demisionat de la angajatorii lor crezând că vor găsi locuri de muncă mai bune au constatat într-o foarte mare măsură că nu prea umblă câinii cu covrigi în coadă nici pe la alte firme și că promisiunile unui job mai bun sunt de multe ori doar iluzii sau propagandă mincinoasă în scop de recrutare.

O altă observație valoroasă este că, de multe ori, cei care se întorc la foștii lor angajatori primesc roluri mai importante și mai bine plătite decât avuseseră înainte de a pleca. Asta fiindcă angajatorii apreciază acum mult mai mult competența, cunoștințele, atitudinea și calitățile foștilor lor angajați, dar observă și că experiența pe care au acumulat-o muncind la competitori îi face mai valoroși și mai capabili decât erau când au plecat.

Motivele și oportunitățile pentru care aceștia aleg să se întoarcă

Marele avantaj al angajaților-bumerang este că ei cunosc deja organizația și afacerea unde se întorc, sunt familiarizați cu cultura, produsele, serviciile, furnizorii, clienții și structurile firmei și pot contribui cu idei proaspete de îmbunătățire, bazându-se pe ce au învățat muncind pe la competitori. 

Jamie Kohn, director al proiectelor de cercetare ale companiei de consultanță Gartner, descrie extrem de plastic acest fenomen, citez: „Adesea devii mai valoros pentru angajatorul tău odată ce ai lucrat la un concurent și ai văzut cum procedează alte companii”. Cu alte cuvinte, devii mai prețios fiindcă ai fost un fel de spion involuntar pe la competitori.

Un alt lucru valoros este că angajații bumerang pot să își reia relațiile de colaborare și deseori de prietenie cu colegii cu care au lucrat înainte, ceea ce are o contribuție pozitivă și semnificativă la climatul din firmă, la motivația oamenilor și armonia echipelor.

O proporție importantă a angajaților bumerang este reprezentată de cei care au demisionat fiindcă erau nemulțumiți de oferta salarială, au ieșit în piața muncii, au primit oferte financiare proporționale cu valoarea lor profesională și acum se întorc în organizație la o cotă salarială mult îmbunătățită, media globală arătând o creștere de 25% a salariului pentru cei plecați și reveniți. 

Dacă ar fi rămas în firmă și ar fi primit creșterile de salariu anuale standard, ei nu ar fi reușit să ajungă la noul nivel al veniturilor. Sunt foarte dese cazurile în care creșterea profesională a angajaților este mult superioară majorărilor de salarii oferite de firme, iar oamenii aceștia pleacă pentru a se întoarce în firmă, aceasta fiind singura metodă verificată de a avea și un job pe care îl iubesc, dar și un salariu bun.

Ce putem învăța din fenomenul angajaților bumerang?

Aș spune că sunt trei lucruri importante de reținut:

  1. Lasă loc de bună ziua, chiar dacă te desparți de un angajator sau de un angajat. Chiar dacă relația se rupe astăzi pentru că una dintre părți este nemulțumită și crede că are variante mai bune, situația se poate schimba foarte curând. Așa că nu trânti ușa dacă pleci, iar dacă ești angajator nu lăsa omul să plece cu frustrări. Fă un exit interview în care să afli ce îl nemulțumește.
  2. Păstrează legătura cu foștii colegi, mai întreabă-i de sănătate din când în când. Și dacă ai fost angajat și ai plecat de acolo, dar și dacă ești angajator și ți-au plecat niște oameni, încearcă să ții legătura cu ei, să vezi cum le merge, dă-le vești despre ce faci nou și bun și adu-le aminte care sunt lucrurile pe care le apreciai atunci când colaborați.
  3. Dacă ești angajator, schimbă modul în care faci negocierile anuale de salariu și fă-le oamenilor oferte proporționale cu valoarea lor de piață. Uneori, va trebui să dai măriri mai mari decât cele standard, de câteva procente, așa cum alteori ar trebui să le spui angajaților care nu au m-ai învățat nimic nou și cam taie frunză la câini că ar trebui le micșorezi salariile. Dacă ești angajat, caută să înveți continuu și să fii mâine mai bun decât azi și, chiar dacă nu vrei să pleci de la actualul tău angajator, mergi la interviuri și la teste ca să vezi cam care este valoarea ta profesională, astăzi, în piața muncii.

Să nu uităm de simbolistica bumerangului: este un instrument folosit la vânătoare, ceea ce ne sugerează pragmatism și un oarecare grad de periculozitate. Pe de altă parte, dacă este folosit cu îndemânare, se întoarce cu precizie la cel care îl mânuiește, ceea ce sugerează că angajatorii ar trebui să fie isteți și să îi înțeleagă adevărata valoare.

Imagine copertă generată cu Dall-e.

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți. Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

Blankfactor
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

5 pași pentru un business prosper care să nu-ți sacrifice viața personală

Când spui „business de succes”, ce îți vine în minte? Milioane în cont, o echipă „ca la carte”, un CEO relaxat cu un frappé în mână? Marius Bîcu, fondatorul brandului De la Ferma cu Omenie, știe că realitatea e ceva mai complicată. Cu multă muncă, lecții dure și o viziune clară, el a transformat o fermă dintr-o mică localitate din Transilvania într-un brand recunoscut internațional. 

Glossingul: realitatea fardată, ori hainele cele noi ale împăratului de corporație.

Ai simțit vreodată că nimeni de la job nu vede elefantul din birou? Glossingul – sau cum i-am putea spune în limba română – „cosmetizarea realității” – e o formă de pozitivitate toxică tot mai des întâlnită în companii. Acest comportament implică minimalizarea sau ignorarea de-a dreptul a situațiilor negative și expunerea lucrurilor pozitive, în schimb.