Organizațiile au trecut de etapa în care doar testează tehnologii noi și încearcă să schimbe efectiv modul în care funcționează. În 2026, 51% prioritizează integrarea AI în practicile de business, iar 45% urmăresc automatizarea fluxurilor de lucru și 42% eficientizarea operațiunilor. Dar transformarea nu înseamnă doar tehnologie: 98% dintre organizații spun că au integrat deja AI, cel puțin într-o măsură moderată, însă doar puțin peste o treime îl folosesc la scară largă în procesele de bază, față de 30% în 2025.
Asta sugerează că adevărata provocare nu mai este să afli ce poate face tehnologia, ci să construiești o organizație care știe să o folosească bine. Datele provin dintr-un studiu realizat de Harvard Business Impact, pe baza răspunsurilor a peste 1.100 de lideri seniori din mai bine de 15 țări și mai multe industrii, despre modul în care se schimbă prioritățile organizațiilor în 2026. Aproape jumătate dintre respondenți provin din organizații cu peste 20.000 de angajați și venituri anuale de cel puțin 10 miliarde de dolari.
Studiul arată și că organizațiile încearcă să-și pregătească oamenii pentru schimbare. Peste o treime prioritizează dezvoltarea și recalificarea angajaților, iar aproximativ o treime vor să construiască o cultură mai deschisă schimbării. Totuși, doar aproximativ 3 din 10 organizații acordă prioritate preocupărilor angajaților, încrederii sau dificultăților de adoptare. E un decalaj important: oamenilor li se cere să lucreze diferit, dar nu întotdeauna li se explică suficient de clar de ce, cum și ce se va schimba pentru ei. Iar dacă transformarea nu este însoțită de comunicare și încredere, chiar și inițiativele bine finanțate riscă să se blocheze la adoptare.
Iar asta schimbă și rolul liderilor. 53% dintre organizații se așteaptă ca liderii să folosească mai mult AI în deciziile strategice, dar competențele care contează tot mai mult sunt cele umane. 45% pun inteligența emoțională și socială printre principalele competențe de leadership, iar 43% indică agilitatea și reziliența.
Mai mult, capacitatea de a funcționa bine în condiții de schimbare, incertitudine și stres a crescut de la 30% la 40% ca prioritate pentru lideri. Studiul arată și o diferență importantă între liderii care știu să implementeze schimbarea și cei care reușesc să o lege de o direcție strategică. Organizațiile conduse de cei din urmă raportează mai mult impact asupra inovării și asupra capacității de a gestiona și anticipa schimbarea.
Dezvoltarea leadershipului devine astfel mai puțin despre cursuri și mai mult despre capacitatea organizației de a învăța și de a se adapta. În 2026, 44% dintre organizații pun pe primul loc creșterea productivității, iar același procent acordă prioritate dezvoltării competențelor și cunoștințelor legate de AI. În același timp, 43% vor să construiască o cultură a învățării continue, iar 42% pun accent pe inovare și experimentare.
Un punct interesant este că liderii de nivel mediu rămân printre cei mai puțin susținuți prin astfel de programe, deși ei sunt cei care traduc strategia în munca de zi cu zi și influențează direct felul în care angajații trăiesc schimbarea. Iar când vine vorba despre programele de leadership, scalabilitatea este criteriul principal, urmată de posibilitatea de a măsura eficiența trainingului și aplicabilitatea practică.
AI-ul poate accelera procesele, dar nu poate înlocui încrederea, discernământul, comunicarea și capacitatea unui lider de a da sens lucrurilor atunci când regulile se schimbă. În final, cercetarea arată că marea provocare este să ajuți organizația să treacă prin schimbare fără să-și piardă oamenii pe drum, să învețe din mers, să se adapteze și să transforme incertitudinea în acțiune. Iar aici, poate mai mult ca oricând, leadershipul face diferența.
Sursă ilustrație: ChatGPT, după un prompt Hacking Work
