Salariile la vedere din iunie 2026.
Directiva Europeană 2023/970 obligă toate statele UE, inclusiv România, să introducă până în 7 iunie 2026 reguli clare de transparență salarială: salariile vor trebui publicate în anunțurile de job, iar angajații vor putea cere justificarea diferențelor de plată. În plus, toate companiile din UE vor fi nevoite să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați.
Cei de la juridice.ro subliniază că directiva nu obligă la divulgarea unor informații individuale (salariul colegului de pe aceeași poziție), ci la furnizarea de date statistice privind grila salarială (media, mediana, maximum și minimum). Scopul este eliminarea inechităților, mai ales între femei și bărbați, dar și alte forme de inechitate. Iar efectul scontat este o piață a muncii mai echitabilă, o creștere a încrederii angajaților și o concurență reală între companii, bazată pe oferte clare.
Recent, eJobs a publicat un sondaj care arată că 6 din 10 angajatori spun că nu sunt pregătiți pentru aceste schimbări. Se tem de ce vor zice angajații vechi când vor vedea că cei noi câștigă aproape la fel. Însă e un studiu de percepție, făcut pe doar 198 de respondenți. Cele mai multe studii arată că oamenii vor să vadă salariile atunci când aplică la un job nou și companiile care fac asta au mai mulți candidați.
Așteptăm să vedem legea care transpune directiva în legislația națională. Tu ești pregătit(ă)?
Doar 4 din 10 angajați europeni cred că sunt plătiți corect.
Doar 42% dintre angajații din Europa consideră că salariile sunt echitabile, în timp ce aproape jumătate dintre companii spun că nu găsesc suficienți oameni potriviți pentru a-și desfășura activitatea, potrivit raportului HR & Payroll Pulse 2025 realizat pe baza răspunsurilor a peste 16.000 de angajați și 5.600 de specialiști HR din 16 țări. Studiul arată că deficitul de talente devine o problemă structurală: 46% dintre firme afirmă că nu găsesc angajați, iar 53% se așteaptă ca situația să se înrăutățească. În fața acestor dificultăți, 58% dintre organizații oferă trasee de carieră mai flexibile, iar 36% recrutează deja peste granițe.
Diferențele de percepție dintre angajatori și angajați rămân mari, mai ales în privința bunăstării și a transparenței salariale. Deși două treimi dintre companii susțin că oferă salarii echitabile, doar 42% dintre angajați confirmă, iar o treime cred că există transparență. Nici tehnologia nu nu poate compensa lipsa de încredere, însă o cultură organizațională bazată pe echitate, claritate și sprijin real poate ajuta companiile să-și păstreze oamenii într-o piață tot mai competitivă.
De la comportament irațional la rezultate: Workshop practic de 3 zile.
Crezi că oamenii acționează întotdeauna rațional? Nu-i chiar așa. În realitate, majoritatea deciziilor, în business și în viața personală, sunt influențate de emoții, obiceiuri și contexte neașteptate. Tocmai aici intervine Economia Comportamentală: știința care ne arată cum iau oamenii deciziile cu adevărat și cum putem să înțelegem și să influențăm comportamentele umane.
Echipa Behavioural Economics HUB, alături de TEE – Transilvania Executive Education, te invită între 13 și 15 noiembrie la un workshop intensiv de 3 zile, cu 8 ore de învățare pe zi. Vei descoperi cum să aplici metodologia Behaviour Change Wheel™, folosită de mii de organizații din întreaga lume pentru a transforma intențiile în acțiuni reale. Trainingul va fi susținut de experți de top: Prof. Angel Chater de la University College London (UCL) și Dr. Alin T. Băiescu, fondatorul Behavioural Economics Hub.
Dacă ești manager, specialist HR, în vânzări, marketing sau management de produs, acest workshop îți oferă instrumentele clare și practice pentru a obține rezultate reale prin înțelegerea comportamentului uman. Avem și o reducere de 10% dacă menționezi la înscriere că vii din partea Hacking Work.
📜 Scurte și tari (I).
„Saga” Emerson continuă: Sute de angajați de la Emerson Cluj se tem că vor rămâne fără loc de muncă, fiindcă firma mută activități spre Asia. Managementul local confirmă mutarea celor 38 de angajați IT la compania indiană Infosys, prezentând-o ca pe o „tranziție lină fără impact negativ”, care aduce oamenilor mutați fără voia lor „oportunități de dezvoltare profesională”.
Doru a adunat câteva mărturii despre mutarea joburilor spre Asia și a documentat acest fenomen complex, complicat, amplu, frecvent și extrem de dureros pentru mulți angajați români. Vorbim despre acest subiect „fierbinte”și într-un episod de Hacking Work Live pe 22 octombrie – Ne zboară joburile spre Asia. Ce facem?. Scrie-ne ce te preocupă și hai să pornim o dezbatere publică.
___
Oamenii cu care ar trebui să faci tu treabă… dorm pe ei. Ce faci? (P) Liderii buni știu că odihna nu se măsoară (doar) în ore, ci (și) în claritate. Că un om e productiv nu când stă peste program, ci și când doarme bine. Continuăm seria KPI – Keep People Inspired cu un video care îți pune în față oglinda: cum arată o echipă cu bateriile constant pe roșu și ce poate face un lider care vrea rezultate reale, nu doar oameni cu ochii pe ceas. Vezi episodul și descarcă ghidul gratuit de pe 7card.ro/kpi, ca să duci conversația asta și în echipa ta.
___
Germania pregătește scutiri de taxe pentru pensionarii care rămân activi pe piața muncii. Cancelarul german Friedrich Merz propune o reformă a muncii care prevede scutiri de impozite pentru veniturile de până la 2.000 de euro pe lună, destinate pensionarilor care aleg să continue să lucreze. Proiectul de lege urmărește să stimuleze economia și să atenueze lipsa forței de muncă, chiar dacă măsura ar putea genera un deficit bugetar suplimentar de până la 1,4 miliarde de euro. Inspirată de reforma implementată de Grecia în 2023, inițiativa face parte din „planul de pensie activă” promis de Merz, menit să contracareze îmbătrânirea populației și stagnarea economică a Germaniei, unde vârsta legală de pensionare este de 67 de ani și urmează să crească treptat la 73 până în 2060.
___
Oamenii fericiți fac businessul să prospere, nu doar să reziste. România a fost inclusă pentru prima dată în studiul global Return on Wellbeing 2025, realizat pe 1.500 de lideri internaționali. Rezultatele arată că 58% dintre liderii români văd starea de bine ca factor decisiv pentru succesul financiar, 56% o consideră esențială pentru păstrarea oamenilor pe termen lung, iar 92% recunosc legătura directă dintre sănătatea mintală și performanță. Totuși, o treime dintre CEOs spun că implicarea scăzută a angajaților rămâne cel mai mare obstacol pentru implementarea măsurilor de wellbeing. Al nostru Doru Șupeală explică: „Vrei loialitate, productivitate și profit real? Atunci construiește o strategie care are ca scop central fericirea holistică a oamenilor, nu doar oferirea unor soluții punctuale.”
___
Există un zgomot constant în viața unui business. Urgențele, mailurile, ședințele, problemele mărunte care devin priorități. În tot acest zgomot, e aproape un lux să te gândești limpede la imaginea de ansamblu. Și te trezești că ai petrecut un an întreg stingând incendii, fără să construiești nimic care să prevină urgențele de mâine. Soluția nu e să găsești mai mult timp, pentru că nu există. Ci, mai degrabă, ar trebui să îți protejezi conștient spațiul mental pentru ceea ce contează pe termen lung.
Tu reușești să îți rezervi 2 zile pentru acele lucruri care merită discutate în businessul tău? Te așteptăm pe 17-18 noiembrie, la București, pentru un Masterclass de Strategie de Business pentru Performanță cu Mihai Bonca și Doru Șupeală. Detalii aici.
___
Belgia pune capăt „șomajului etern”: din 2026, ajutoarele nelimitate dispar, iar concediile medicale vor fi verificate mai strict. Pe lângă eliminarea indemnizațiilor de șomaj pe termen nelimitat, reforma guvernului vizează și controale mai riguroase pentru cei aflați de ani întregi în concedii medicale. Cei care sunt șomeri de peste 20 de ani își vor pierde primii șomajul, iar regula se va extinde treptat la toți șomerii de lungă durată. Belgia are deja peste 526.000 de persoane în concediu medical „perpetuu”: o povară de 9 miliarde de euro anual. În România, guvernul discută măsuri similare: reducerea perioadei de șomaj de la un an la șase luni și verificări suplimentare pentru concediile medicale nejustificate.
___
Succesul liderilor din tehnologie depinde tot mai mult de echilibrul dintre competența digitală și inteligența umană, potrivit raportului „Leadership in Transition 2025”, realizat de Brainspotting pe baza răspunsurilor a 383 de lideri din industria tech și digitală din România. Aproape jumătate dintre aceștia cred că 10-30% dintre roluri se vor transforma în următorii cinci ani, iar companiile mari au deja planuri de integrare a inteligenței artificiale, în timp ce valoarea pozițiilor de conducere este dictată tot mai mult de impact și responsabilitate, nu de titlu — cu salarii medii între 7.000–9.000 euro net la nivel executiv.
Deși upskillingul este prioritar, progresele sunt frânate de lipsa clarității (44%), bugete limitate (42%) și implicarea scăzută (40%), în timp ce competențele viitorului — alfabetizarea AI (59%), gândirea critică (59%) și adaptabilitatea (46%) — devin esențiale într-un climat în care 65% dintre lideri consideră că principala provocare este gestionarea schimbării continue. Pentru mai multe perspective interesante despre cum gestionăm leadershipul în era AI, poți descărca gratuit raportul de AICI.
___
Studenții din România au acum o oportunitate unică: pot beneficia gratuit, timp de un an, de acces la Gemini Pro, una dintre cele mai avansate platforme de inteligență artificială oferite de Google. Programul le oferă acces la instrumente moderne pentru învățare, precum NotebookLM, care pot oferi ajutor la teme, suport personalizat pentru examene și resurse pentru dezvoltarea carierei. Participanții pot experimenta cu tehnologii de ultimă generație, precum Flow/Veo pentru crearea de videoclipuri, NanoBanana pentru generarea de imagini sau Google AI Studio pentru codare asistată de AI. Oferta este valabilă până pe 9 decembrie, iar organizatorii încurajează toți studenții interesați de inovație să profite de această șansă.
___
Noul mentor de carieră al tinerilor? TikTok. Un sondaj recent realizat pe 1000 de tineri americani din Generația Z (18 – 29 ani) arată că 63% dintre ei au urmat sfaturi de carieră direct de pe TikTok, Reddit sau YouTube. Și nu doar ascultă ce zic oamenii acolo, ba chiar bagă la cap și acționează pentru că 22%, adică aproape unul din patru, a demisionat de la locul de muncă după ce a fost influențat de ceva ce a văzut online. Aici s-au născut fenomene virale precum „QuitTok” sau „Act your wage” – principii care resping ideea de a munci peste program fără plată și de a „merge dincolo de fișa postului” doar din loialitate față de firmă.
___
Generația Z are un nivel scăzut de încredere în oameni, atât în Statele Unite, cât și în România. „Ceva grav se întâmplă cu GenZ și este probabil să se extindă și la GenAlfa. Încet, dar sigur, boala secolului XXI se insinuează în viețile tinerilor. Ea se numește singurătate”, scria Daniel Enescu, cofondator Daedalus New Media Research. Studiile arată că nu rețelele sociale sunt cauza principală, ci lipsa accentului pe educația morală în copilărie. Valorile precum empatia și bunătatea sunt neglijate, ceea ce reduce încrederea tinerilor în oameni și participarea lor la viața comunității. Date recente din SUA și România confirmă aceeași tendință: izolarea socială afectează profund generația tânără.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Sănătatea psihologică în era performanței perpetue.
Trăim în era în care „ocupat” = „valoros”. Suntem conectați permanent, programați să răspundem la un mesaj în secunda în care ecranul telefonului se aprinde. Munca nu se încheie la finalul programului, o luăm cu noi în buzunar, pe canapea, la cină, în weekend. Într-un astfel de ritm, sistemul nervos nu mai reușește să se reseteze. Rămâne blocat într-o stare de alertă, iar oboseala emoțională se instalează pe nesimțite.
Igiena mintală nu se traduce doar prin retreaturi sau aplicații cu meditații ghidate, ci pornește din mici obiceiuri zilnice care ne scot din această cursă fără finiș. Dacă nu știi de unde s-o apuci, iată 3 idei:
-
Micropauze: 120 de secunde fără ecran, la fiecare 60 de minute. Ochii, inima și mintea îți vor mulțumi.
-
Ritualul de „ieșire din tură”: un gest repetitiv care marchează finalul zilei de lucru. Poate fi schimbarea hainelor, o plimbare scurtă, mutarea într-un alt spațiu sau orice semnal te ajută să pui o „graniță” între job și viața personală.
-
Limite comunicate, nu presupuse: „îți răspund mâine dimineață” poate preveni zece notificări și multă anxietate inutilă.
💡 Știați că: Munca în exces duce la transformări vizibile în creier.
Orele lungi de muncă nu aduc doar oboseală și stres. Ele cresc riscul de boli cardiovasculare și probleme de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea. Până acum, mult mai puțin știam despre impactul direct al muncii în exces asupra structurii creierului. Un studiu recent arată însă că angajații care muncesc peste 52 de ore pe săptămână prezintă schimbări structurale în zonele creierului care controlează atenția, decizia și reglarea emoțiilor.
Deși aceste modificări înseamnă un volum crescut de materie cenușie, cercetătorii avertizează că nu reprezintă o îmbunătățire, ci o posibilă reacție a creierului la stres cronic, care poate duce la probleme pe termen lung. În alte contexte, creșteri similare de volum au fost observate la persoane cu depresie sau anxietate.
___
Și roboții au stereotipuri culturale: inteligența artificială generativă gândește și răspunde în funcție de limba folosită. Un studiu realizat de MIT Sloan arată că modelele de inteligență artificială generativă oferă răspunsuri diferite în funcție de limba în care sunt formulate întrebările, reflectând valorile culturale asociate fiecărei limbi. Concret, în engleză, AI-ul produce răspunsuri mai individualiste și analitice, tipice culturii occidentale, în timp ce în chineză oferă răspunsuri colectiviste și holistice, reflectând valorile est-asiatice. Cercetarea atrage atenția că AI-ul nu este „o oglindă a realității”, ci „o oglindă a datelor culturale pe care a fost antrenat”. Implicațiile sunt majore: în educație, politici publice, HR, comunicare internațională sau marketing global, aceste influențe subtile pot afecta direcția deciziilor, avertizează specialiștii.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Emoțiile, un atu al liderilor moderni.
Potrivit unui articol publicat de Harvard Business Review, emoțiile nu sunt distrageri, ci instrumente esențiale pentru un leadership eficient. Inteligența emoțională nu înseamnă sensibilitate exagerată, ci capacitatea de a folosi informațiile emoționale pentru a conduce cu claritate, încredere și reziliență.
Liderii performanți observă semnalele emoționale subtile: o tăcere prelungită, o schimbare de ton sau un gest tensionat, și le interpretează ca indicii despre starea echipei. În plus, un limbaj emoțional mai precis ajută la înțelegerea reală a problemelor și reduce reacțiile impulsive.
Normalizarea exprimării emoțiilor în echipă, fără a depăși limitele profesionale, consolidează încrederea și coeziunea. Atunci când emoțiile sunt recunoscute și integrate în procesul decizional, performanța și colaborarea cresc vizibil.
📜 Scurte și tari (II).
70% dintre tinerii români iau în considerare să plece în străinătate pentru o carieră mai bună și venituri mai mari. În paralel, jumătate dintre aceștia depind financiar de familie, iar aproape 60% au economii pentru o lună sau mai puțin, ceea ce îi face vulnerabili în fața oricărei urgențe. Situația în piața muncii rămâne dificilă: doar 54% dintre tinerii români au un loc de muncă cu normă întreagă, iar veniturile sunt în mare parte sub media națională. Media economiilor tinerilor români este de doar 1,3 luni de cheltuieli, față de 2,4 luni în Polonia și 2 luni în Cehia.
___
Ce te face bun la job nu te face și un bun lider. Azi, doar 30% dintre angajați și-ar dori să fie șefi, în timp ce 7 din 10 ar pleca imediat dacă ar avea un manager toxic, arată un sondaj la care au participat peste 10.000 de angajați americani. Principalul motiv? Responsabilitățile tot mai mari și lipsa sprijinului. Așa se ajunge la un cerc vicios: lideri nepregătiți, echipe nemulțumite și organizații care pierd oameni buni. Problema pleacă de la o neînțelegere fundamentală: competențele care te ajută să fii promovat nu sunt aceleași care te fac un bun lider. Altfel spus, nu mai ajunge să promovezi pe cineva și să speri că „se va descurca”. Leadershipul se învață și de el depinde sănătatea unei organizații.
___
Salariații care au copii minori pot solicita anual o zi liberă pentru a-i duce la control medical de rutină, iar familiile cu trei sau mai mulți copii pot beneficia de două zile pe an. Această zi liberă, prevăzută de Legea nr. 91/2014, trebuie acordată de angajator, chiar dacă este neplătită, și poate fi cerută de oricare dintre părinți sau reprezentantul legal al copilului, justificată ulterior cu acte medicale. Pentru a afla toate condițiile pe care trebuie să le îndeplinești ca să beneficiezi de această măsură, poți consulta articolul de pe avocatnet.ro.
___
România digitalizează, dar fără piesa critică: guvernanța. (P) Un raport realizat de experți din Estonia, la inițiativa Edge Institute, cartografiază guvernanța digitală din România (pe baza a 19 întâlniri cu actori-cheie) și propune un model central de coordonare cu roluri și mandate clare, care pot fi implementate în următorii doi ani. Poți citi aici raportul integral.
___
Ministrul Culturii, András István Demeter, a propus ca angajații din instituțiile publice de cultură să intre în concedii fără plată „în perioade cu interes scăzut”, ca urmare a aplicării Ordonanței 52/2025, care restricționează cheltuielile pentru colaborări artistice și tehnice. Teatre precum Teatrul German de Stat din Timișoara, Teatrul Masca și Teatrul Andrei Mureșanu au protestat, avertizând că efectul acestei ordonanțe este „echivalent cu anularea completă a misiunii pentru care existăm”. Ministerul a precizat că va iniția un memorandum către Guvern pentru a permite plata onorariilor și desfășurarea spectacolelor și evenimentelor culturale deja programate.
___
Viitorul muncii e „microshifting”, munca împărțită în fragmente scurte, după ritmul vieții, nu după ceas. Angajații nu-și mai organizează viața în jurul muncii, ci munca în jurul vieții: lucrează dimineața, iau o pauză pentru sport sau pentru a-și lua copiii de la școală și revin seara să finalizeze proiecte. Fenomenul, numit microshifting, devine noul standard pentru o generație care vrea autonomie și echilibru. 65% dintre angajați din Statele Unite cer un program mai flexibil, iar mulți ar renunța la aproape 10% din salariu pentru a-l avea.
___
Conferința AI@WORK:HR 2025 prinde contur și promite să fie unul dintre cele mai relevante evenimente dedicate viitorului resurselor umane și inteligenței artificiale. Pe 13–14 noiembrie, la Nayam Events, București, participanții vor avea ocazia să-i asculte pe unii dintre cei mai influenți profesioniști din domeniu, printre care și Doru Șupeală, alături de Magor Csibi, Bogdan Tudor, Cristian Presura și Florin Andrei Dumitru. Speakerii vor aduce pe scenă idei curajoase despre modul în care AI transformă procesele de recrutare, dezvoltarea echipelor și cultura organizațională.
___
Aproape 21% dintre angajații din Grecia lucrează peste 45 de ore pe săptămână, față de 10,8% la nivelul Uniunii Europene, arată cele mai recente date Eurostat. Pe următoarele locuri se află Cipru și Malta, în timp ce la capătul opus al clasamentului se află România, cu doar 5,9% dintre angajați care depășesc această limită, alături de Bulgaria și Letonia.
În schimb, românii se numără printre cei mai echilibrați din UE când vine vorba de numărul de ore petrecute la muncă: peste 90% lucrează între 20 și 44 de ore pe săptămână, adică norma standard. Tot România este și printre țările unde munca part-time este aproape inexistentă – doar 3,5% dintre angajați lucrează sub 20 de ore săptămânal, față de peste un sfert în Olanda sau Danemarca.
___
Cum deportează Țările de Jos migranții fără adăpost: 100 de români au fost deportați în 2024, iar jurnaliștii de la context.ro au documentat fenomenul pe teren.
