Cu mai puține uși deschise, peste jumătate dintre Zeți caută constant alt job.
Tinerii din generația Z stau, în medie, doar 1,1 ani în fiecare job în primii cinci ani de carieră și 54% dintre ei sunt, în mod regulat, în căutarea unui nou job, arată un studiu Randstad bazat pe datele a 11.250 de respondenți din Europa, Asia-Pacific și America de Nord. Prin comparație, milenialii rămâneau 1,8 ani în primul job, iar generațiile X și Boomers circa 3 ani. Diferența nu ține de lipsa de loialitate, ci de dorința de evoluție și reacția la o piață a muncii mai restrictivă.
Tinerii caută roluri care să le ofere învățare rapidă și avansare, în special în IT, sănătate și servicii financiare. Mai mult, 75% dintre ei folosesc AI pentru a învăța și a-și dezvolta competențele, 55% pentru a rezolva probleme la locul de muncă și 50% pentru a-și căuta un alt job. Însă piața entry-level e tot mai dură: joburile junior în tech, finanțe și logistică au scăzut considerabil față de anul trecut. Mulți tineri se simt subapreciați: 41% nu au încredere că își vor găsi alt loc de muncă, iar doi din cinci cred că educația nu le permite să ajungă la jobul dorit.
Raportul arată totuși o generație orientată spre viitor: patru din zece tineri iau în calcul obiectivele pe termen lung atunci când schimbă jobul. Pentru angajatori, cheia nu e critica, ci oferirea unor trasee clare de carieră, oportunități de upskilling și roluri aliniate cu valorile lor.
Middle managerii, veriga principală în adoptarea AI.
Succesul inteligenței artificiale în companii nu depinde de platforme sau de tehnologie, ci de managerii de nivel mediu. Într-un context în care 31% dintre angajați recunosc că se opun activ inițiativelor AI, iar capacitatea de adaptare la schimbări a scăzut de la 74% în 2016 la 43% în 2022, middle managerii devin esențiali. Ei sunt cei care transformă strategiile abstracte în realitatea de zi cu zi și dau sens schimbărilor.
Problema e că doar 34% dintre manageri se simt pregătiți să sprijine adoptarea AI, în timp ce doar 22% dintre angajați au primit un plan clar din partea companiei. În același timp, aproape trei sferturi dintre lideri susțin că abordarea lor este strategică, dar mai puțin de jumătate dintre angajați sunt de acord.
Managerii pot însă reduce rezistența dacă recunosc oboseala echipelor, răspund la întrebări și arată cum AI poate economisi timp și elimina sarcini repetitive. Ei sunt cei mai bine poziționați pentru a măsura nivelul de pregătire și pentru a transforma reticența în încredere.
Cât câștigă piloții în Europa și unde se află România pe hartă.
Salariile piloților din companiile aeriene din Europa sunt printre cele mai mari, dar diferențele între țări sunt uriașe. În Germania, venitul anual ajunge la 150.000 de euro (peste 340.000 de euro pentru roluri complexe), iar în Elveția media este de 113.672 de euro. Marea Britanie, Franța, Belgia și Irlanda depășesc și ele pragul de 100.000 de euro. În nordul Europei, veniturile variază între 77.000 și 100.000 de euro, în timp ce sudul (Italia, Spania, Portugalia, Grecia) coboară la 56.000–80.000 de euro. România rămâne printre codașe, cu o medie de 32.299 de euro, (40.000 anual pentru un pilot cu experiență).
Experiența contează și ea: în Marea Britanie, salariile variază de la 54.000 pentru debutanți la peste 170.000 pentru piloții seniori. În general, cei cu vechime câștigă de trei ori mai mult decât începătorii. Deficitul de profesioniști împinge veniturile și mai sus. Compania SWISS a anulat 1.400 de zboruri din lipsă de piloți, iar consultanții Oliver Wyman estimează că Europa va avea nevoie de circa 19.000 de piloți suplimentari până în 2032. În ciuda costurilor mari de formare (până la 150.000 de euro), profesia rămâne una dintre cele mai căutate și bine plătite.
📜 Scurte și tari (I).
Pe 24 septembrie, de la ora 17:30, te așteptăm la o nouă ediție Întâlnirile Hacking Work la București. Vom discuta deschis despre viitorul muncii în IT, cum ne adaptăm schimbării și despre cum rămânem relevanți într-o lume în care ceea ce știm azi se poate schimba peste noapte. Vei întâlni profesioniști din domeniu, gata să răspundă întrebărilor și curiozităților tale, dar și oameni care simt la fel ca tine. Alături de noi va fi și Cătălin Teniță – fost antreprenor digital (ZELIST, Treeworks), activist civic (Geeks for Democracy), parlamentar și președinte al capitolului român din European Parliamentary Forum for Sexual & Reproductive Rights.
Te invităm să ne cunoaștem mai bine, să împărtășim experiențe și să transformăm incertitudinea în curiozitate pentru ce urmează. Evenimentul are loc la sediul Schwarz IT (Pipera Business Tower, Bd. Dimitrie Pompeiu 6E, et. 2), iar participarea e gratuită, pe bază de înscriere.
___
Piața muncii din România intră în toamna 2025 cu una dintre cele mai slabe perspective de angajare din lume. România are o Previziune Netă de Angajare de doar 9%, la jumătate față de media europeană (18%) și între cele mai mici cinci valori globale, alături de Polonia, Ungaria, Hong Kong și Argentina, conform unui nou studiu. Indicatorul arată cât de probabil este ca angajatorii să facă recrutări, raportat la cei care plănuiesc concedieri. Singurele semne de optimism vin din comunicații, cu o Previziune Netă de +26% și energie și utilități (+24%), în timp ce IT-ul rămâne mult sub media europeană, cu doar +14%.
___
De azi, avem altă definiție pentru KPI: Keep People Inspired. În 2025, KPI nu mai înseamnă doar Key Performance Indicators. Am lansat campania KPI împreună cu 7card și-ți arătăm cum se aplică asta în echipele moderne și de ce performanța reală începe cu grija față de oamenii care la produc. Rămâi pe recepție: urmează o întreagă serie de materiale cu exemple practice și sfaturi concrete, despre cum liderii inteligenți își atrag rezultate de top. Până le publicăm pe toate, descarcă ghidul gratuit KPI by 7card și află cum îți poți inspira și tu colegii.
___
95% dintre companiile care folosesc AI raportează zero randament. Conform unui nou studiu MIT, firmele americane au investit până acum între 35 și 40 de miliarde de dolari în proiecte de inteligență artificială, însă doar 5% au obținut un efect măsurabil asupra profitului. Cauza principală: AI-ul nu se integrează în fluxurile de lucru și este folosit în domenii greșite, precum vânzări și marketing, unde impactul e redus. Companiile care folosesc AI-ul cu succes îl aplică strategic în zone precum sarcini administrative și repetitive. Cercetătorii subliniază că AI-ul dă rezultate doar acolo unde rezolvă un singur punct critic, clar definit, și unde există parteneriate inteligente cu furnizori externi, precum OpenAI sau Perplexity.
___
Părinții care au în îngrijire copii cu handicap vor putea lucra opt zile pe lună de acasă, legea a fost adoptată de Camera Deputaților. Dacă au mai mulți copii cu dizabilități, părinții primesc câte două zile în plus pentru fiecare copil. Măsura se aplică și în cazul gemenilor sau tripleților, chiar dacă nu au dizabilități. Pentru a intra în vigoare, legea mai are nevoie doar de promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
___
Inflația urcă la 9,9% în România, după scumpiri la energie, TVA și accize. Rata anuală a inflației a sărit la 9,9% în luna august, față de 7,84% în iulie, potrivit INS. Cele mai mari scumpiri sunt la: mărfurile nealimentare (+10,48%), servicii (+9,85%) și alimente (+8,92%). Creșterea vine după liberalizarea prețurilor la energie, majorarea TVA-ului la 21% și accize mai mari. BNR avertizează că urmează o „cocoașă inflaționistă”, cu un vârf estimat în septembrie și un final de an cu inflație peste 9%.
___
Tradiție vs. progres: românii, împărțiți între valorile naționale și modernizare. Peste 61% dintre români cred că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, arată un sondaj INSCOP. Doar o treime dintre respondenți preferă o piață liberă, cu cât mai puțină intervenție din partea statului. În planul valorilor, românii se împart între tradiție și modernitate: 58% consideră că păstrarea valorilor naționale este mai importantă, în timp ce 37% pun accentul pe progres și adaptarea la schimbări. Tu ce așteptări ai de la România?
___
35 de inovatori sub 35 de ani. Am citit și noi în newsletterul Civilization al lui Victor Kapra despre lista anuală „Innovators Under 35” publicată de MIT Technology Review și am zis să vă spunem și vouă. Poate v-a scăpat. În fiecare an, revista selectează 35 de tineri excepționali din toată lumea – cercetători, inventatori și antreprenori – care propun soluții la unele dintre cele mai mari provocări ale omenirii: de la climă și energie, la biotehnologie, inteligență artificială sau știința materialelor. Sunt idei și proiecte unul mai inovator ca altul, de la ovare artificiale pentru tratamente de fertilitate, textile fabricate „din aer” fără consum de resurse sau metode noi de captare a carbonului din transportul maritim. Aruncați un ochi, poate vă vin și vouă idei.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Absenteism, overtime, demisii: ce îți spun KPI-urile despre sănătatea echipei.
Burnoutul nu este doar o problemă individuală, ci afectează productivitatea echipei, loialitatea și cultura organizațională. Monitorizarea factorilor care duc la epuizare și construirea siguranței psihologice merg mână în mână pentru a crea un mediu sustenabil. Uite câțiva KPI relevanți care te ajută să iei pulsul echipei:
-
Rata de Absenteism: creșterea zilelor libere medicale poate indica epuizare.
-
Overtime Hours: orele suplimentare constante semnalează supraîncărcare.
-
Turnover Rate: demisiile frecvente arată că mediul de lucru nu sprijină angajații.
-
Employee Engagement: scorurile scăzute indică lipsa implicării și a sprijinului managerial.
-
Feedbackuri de wellbeing/ burnout self-report: Indexul de wellbeing oferit de Mayo Clinic, MBI sau BAT oferă date directe despre starea emoțională.
Cum construiești siguranța psihologică:
-
Încurajează dialogul deschis pentru a identifica problemele înainte să escaladeze.
-
Sprijină angajații să-și ia zile de concediu și creează un cadru potrivit pentru asta.
-
Normalizează vulnerabilitatea: liderii care recunosc greșelile transmit că e OK să ceri ajutor.
-
Încurajează feedbackul constructiv fără sancțiuni, pentru a crește nivelul de încredere.
Factorii menționați anterior te ajută să ai o imagine clară asupra riscurilor, iar siguranța psihologică creează contextul în care angajații se simt liberi să semnaleze probleme și să participe la soluții. Împreună reduc semnificativ riscul de burnout.
💡 Știați că: Stresul și burnoutul nu sunt același lucru?
Stresul și burnoutul sunt două stări diferite, deși adesea confundate. Stresul apare atunci când presiunea de la muncă este mare, dar încă ai energie și speranță că vei depăși dificultățile. În schimb, burnoutul este consecința stresului cronic netratat: o epuizare profundă, fizică și emoțională, care duce la pierderea motivației, detașarea de muncă și scăderea eficienței profesionale.
În România nu există încă o lege specială pentru burnout, dar Legea 167/2020 privind hărțuirea morală la locul de muncă oferă un cadru de protecție. Aceasta recunoaște explicit stresul și epuizarea ca forme de hărțuire morală și obligă angajatorii să prevină situațiile care afectează sănătatea și demnitatea angajaților. În plus, instanțele au început să acorde despăgubiri pentru burnout cauzat de condițiile de muncă.
Tot mai mult se discută despre necesitatea unei legi dedicate burnoutului, care să pună accent pe prevenție, acces la servicii de sănătate mintală și dreptul angajaților la deconectare. Claudia Berghezan Gyarmath, expert în egalitate de șanse și voce activă în promovarea echității și incluziunii la nivel național și internațional, propune câteva direcții clare pentru o viitoare lege a burnoutului, care ar trebui să rezulte dintr-un dialog transparent între sindicate, patronate și stat.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Discriminarea pe criteriu de vârstă: criza ascunsă din companii.
9 din 10 angajați peste 50 de ani din SUA se confruntă cu discriminare la locul de muncă, arată un studiu recent. Deși 97% dintre aceștia cred că experiența și cunoștințele lor sunt apreciate, realitatea de zi cu zi este diferită: sunt adesea excluși, tratați cu lipsă de respect și supuși unor prejudecăți sistematice.
Așa cum subliniază Kelsey Szamet, avocată specializată în dreptul muncii: „Discriminarea pe criteriu de vârstă rămâne una dintre cele mai acceptate forme de discriminare ocupațională, necesitând atât activism cultural, cât și legal pentru a produce schimbări semnificative de politică.”
Discriminarea de vârstă se manifestă nu doar prin retrageri forțate sau excluderea de la angajare, ci și prin inechități salariale, stagnare în carieră și microagresiuni zilnice. Aproape jumătate dintre angajații mai în vârstă se simt nerespectați de colegii mai tineri și sunt excluși uneori din activități sau ședințe.
Experții recomandă companiilor actualizarea politicilor anti-discriminare și instruirea managerilor pentru a recunoaște și combate prejudecățile de vârstă. În plus, valorificarea experienței angajaților seniori aduce beneficii reale: majoritatea consideră că vârsta lor reprezintă un avantaj, iar munca lor este semnificativă și le aduce împlinire.
📜 Scurte și tari (II).
Tot mai mulți tineri români se desprind de educație și piața muncii, arată raportul OCDE ”Education at a Glance 2025”. Ponderea tinerilor adulți cu educație sub nivel secundar superior a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024, iar procentul celor cu studii superioare a coborât de la 26% la 23%. În plus, 22% dintre tinerii de 18-24 de ani nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare profesională (NEET), mult peste media OCDE de 14%.
Această deconectare ridicată între educație și piața muncii poate avea efecte pe termen lung asupra economiei și societății. Raportul subliniază importanța accesului la educație, adaptarea sistemului educațional la nevoile pieței muncii și promovarea unor politici care să ajute tinerii să se integreze profesional.
___
Creșterea plafonului de TVA pentru firmele mici a venit la pachet și reguli stricte, conform unei analize PwC România. Dacă ești un mic antreprenor, probabil știi că de la 1 septembrie 2025, plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA a urcat de la 300.000 lei la 395.000 lei, dar e bine să ai în vedere și noile obligații pe care le-a introdus Ordonanța 22/2025. Spre exemplu, dacă depășești plafonul, trebuie să te înregistrezi ca plătitor de TVA chiar din ziua respectivă. Nu mai există perioadă de grație și nici termen de 10 zile pentru formalități, iar TVA se aplică de la tranzacția care te face să treci pragul. În plus, facturile emise fără TVA, care au dus la depășirea plafonului, trebuie corectate.
___
„«Quiet cracking» este noul termen pentru detașarea tăcută de un job care îți frânge treptat spiritul. Să-i spunem pe nume: burnout. Cauzele principale sunt aceleași dintotdeauna: prea multă muncă, lipsa de apreciere și lipsa de respect. Dacă liderii vor să-l combată, trebuie să creeze un mediu sigur în care să se poată vorbi deschis despre el”, explică Adam Grant.
___
Echipele care se concentrează fie pe performanță, fie pe învățare (dar nu pe ambele simultan) au rezultate mai bune și un scop mai clar, arată un studiu realizat pe 109 echipe dintr-o companie nord-americană. Când liderii cer atât „livrare impecabilă”, cât și „inovație constantă”, echipele nu mai știu ce se așteaptă de la ele. Soluția: alege o direcție clară. Dacă vrei inovație, încurajează experimentul și acceptă eșecurile. Dacă vrei rezultate rapide, setează obiective clare și măsoară-le strict. Echipele funcționează cel mai bine atunci când știu exact ce se așteaptă de la ele.
___
Până în 2030, aproape jumătate din totalul angajaților din Marea Britanie va avea peste 50 de ani. Deși se tem că AI îi va dezavantaja, companiile au nevoie de experiența lor, iar noile tehnologii pot deveni un atu: preiau sarcinile repetitive și lasă loc pentru strategie, leadership și mentorat. 89% dintre angajatori spun că angajații mai în vârstă performează la fel sau mai bine decât cei tineri în roluri care implică AI. În schimb, joburile entry-level, acolo unde Generația Z ar fi trebuit să câștige experiență, sunt primele vizate de automatizare. Bain & Company estimează că până în 2030, 150 de milioane de locuri de muncă vor ținti angajați de peste 55 de ani, în special în consultanță și leadership.
___
Ministrul Muncii: Nu crește vârsta de pensionare. „Nu, nu se ia în calcul așa ceva. Nu este niciun proiect și nicio discuție în Coaliție în legătură cu acest subiect (…), pentru că pensia este un drept câștigat după o viață de muncă și de cotizare, nu ceva ce poate sau trebuie să fie amânat, nu este un privilegiu”, a spus Florin Manole. Declarația vine după ce în spațiul public au circulat speculații privind posibile modificări ale legislației. Ministrul a respins ferm aceste informații și a precizat că vârsta standard de pensionare în România rămâne 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
___
România se află printre țările care au trecut de pragul maxim al creșterii demografice. Alte 48 de țări (10% din populația globală) îl vor atinge între 2025 și 2054. Punctul maxim al creșterii demografice este momentul în care numărul locuitorilor dintr-o țară sau regiune ajunge la cel mai ridicat nivel, după care începe să scadă. În 126 de țări, inclusiv India, Pakistan și Nigeria, populația va continua să crească până în 2054, datorită natalității ridicate. În alte 52 de țări, printre care Statele Unite și Canada, creșterea populației va fi susținută în principal de imigrație, chiar dacă ratele fertilității sunt scăzute.
___
AI-ul își caută antrenori: companiile fac bani buni recrutând oameni ca să le „predea” roboților. Start-upul american Mercor, fondat de trei tineri de 22 de ani, a descoperit o nouă „mină de aur”: recrutează experți umani (printre ei, doctori, avocați sau chiar mari maeștri în șah) pentru a antrena modele AI. Ideea inițială era să revoluționeze recrutarea cu ajutorul inteligenței artificiale, dar acum banii vin din „data labeling”, adică oameni care învață AI-ul cum să gândească. După ce rivalul Scale AI s-a aliat cu Meta, Mercor a profitat rapid de neîncrederea altor companii în acel parteneriat și a crescut exploziv: 6 milioane de dolari profit în prima jumătate a anului și o evaluare de 2 miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, viitorul AI-ului depinde de oameni, cel puțin pentru moment.
📆 Ce-am mai muncit.
🎥 (03:32) Pentru a preveni burnoutul, pasul real trebuie să fie făcut împreună de angajat și angajator.
Gheața e mai groasă decât credeam. Dar, încet-încet, o spargem. Senatorul Irineu Darău explică ce a învățat din prima inițiativă de lege pentru reglementarea burnoutului, de ce definirea și prevenția burnoutului sunt primii pași uriași și cum putem transforma experiența de început într-o lege funcțională.
🎥 (02:50) 3 obiceiuri care îți dau mai multă energie decât cafeaua.
Astăzi ne concentrăm pe vigoare, adică energia mentală și fizică pe care o ai la muncă.
Și-ți arătăm 3 obiceiuri simple, dovedite științific, care îți dau multă energie ca să te concentrezi mai ușor și să ai chef să faci treabă.
