Lansăm campania #VremLegeaBurnout: cerem urgent Legea Anti-Burnout în România.
România are o problemă gravă și invizibilă: burnoutul. Milioane de oameni se confruntă zilnic cu epuizare cronică, stres extrem și efecte devastatoare ale suprasolicitării profesionale. Deși situația este cât se poate de clară, statul român încă refuză să recunoască burnoutul drept boală profesională și lasă angajații fără protecție.
Solicităm măsuri concrete, recunoașterea burnoutului drept afecțiune profesională și adoptarea unei legi clare care protejează sănătatea fizică și mintală a angajaților din România. Apelul nostru pornește de la realitatea că aproape 70% dintre angajații români au trecut prin burnout, iar țara ocupă locul doi în Europa la acest capitol. Aceste statistici nu pot fi ignorate: epuizarea nu este o simplă oboseală, ci o problemă sistemică gravă, cu efecte negative asupra angajaților și familiilor acestora, dar și asupra performanței companiilor.
În cadrul unei discuții live recente, moderată de colega noastră, Ioana Szabo, psihologul Georgiana Spătaru explică fenomenul:
„Am fost educați că, atunci când nu mai poți, sigur mai poți puțin. Mentalitatea asta, din păcate, a devenit armă în mâinile agresorilor din companii și mediul corporatist, care folosesc vinovăția, rușinea și sentimentul de inadecvare pentru a exploata oamenii.”
Nu putem accepta ca angajații să ajungă la colaps psihic și fizic, în timp ce statul rămâne indiferent. Invităm angajații, angajatorii, presa și decidenții politici să se alăture campaniei și să ceară urgent adoptarea Legii Anti-Burnout.
Fiecare dintre noi poate face diferența: distribuie acest apel în comunitatea ta, susține campania pe rețelele sociale și implică-te activ în discuțiile despre sănătatea mintală la locul de muncă. Scrie-ne povestea ta și nu pune umărul la schimbare!
Comisia Europeană a lansat a doua rundă de discuții cu partenerii sociali privind introducerea „dreptului la deconectare” și a unui regim echitabil de telemuncă în Uniunea Europeană.
Propunerea vizează protejarea angajaților de cultura muncii ”always-on” (așteptarea ca oamenii să fie disponibili non-stop) și oferirea unui cadru legal care să garanteze că aceștia nu pot fi sancționați pentru că nu răspund la e-mailuri sau apeluri în afara orelor de lucru. În paralel, se discută și standarde pentru telemunca echitabilă: acces egal la echipamente, protecția datelor, monitorizarea corectă și siguranța la locul de muncă.
Telemunca s-a dublat în UE din 2019, iar în 2024 unul din cinci europeni a lucrat de acasă cel puțin parțial. Această flexibilitate digitală a adus avantaje, dar și riscuri reale pentru sănătatea mintală și echilibrul dintre viața personală și carieră. Până pe 6 octombrie 2025, partenerii sociali europeni sunt invitați să transmită opinii oficiale, care stabilesc dacă negocierile vor începe direct sau dacă Executivul UE va elabora o propunere legislativă.
Subiectul este parte din noul Plan de Acțiune pentru Drepturi Sociale, asumat de președinta Ursula von der Leyen pentru perioada 2024–2029.
📜 Scurte și tari (I).
Suntem campioni la lipsa vacanțelor: 6 din 10 români nu-și permit o săptămână de concediu. România conduce detașat topul rușinii în Uniunea Europeană: 58,6% dintre români nu și-au permis în 2024 o vacanță de o săptămână departe de casă. Media europeană este de 27%, în scădere față de 2023, însă România rămâne mult peste restul statelor membre. Grecia (46%) și Bulgaria (41,4%) completează podiumul. La polul opus se află Luxemburg (8,9%), Suedia (11,6%) și Țările de Jos (13%). Datele vin dintr-un raport Eurostat, care arată că, deși la nivelul UE situația s-a îmbunătățit față de acum un deceniu, inegalitățile între state rămân uriașe.
___
România își menține și în 2025 ratingul 3 în Indexul Global al Drepturilor realizat de Confederația Sindicală Internațională (ITUC), ceea ce indică încălcări regulate ale drepturilor angajaților. Indicele acordă fiecărei țări o notă de la 1 la 5+, pe baza a 97 de indicatori privind drepturile fundamentale în muncă, precum: libertatea sindicală, dreptul la grevă, negocierea colectivă, accesul la justiție, libertatea de exprimare și protecția împotriva represaliilor.
Cu alte cuvinte, nu suntem printre cele mai grave cazuri, dar nici nu înregistrăm vreun progres față de anul trecut, iar drepturile fundamentale există mai degrabă pe hârtie, fiind adesea limitate prin birocrație, presiuni sau dezinteres politic. Europa, în ansamblu, înregistrează însă cel mai slab scor din istoria indexului, cu o medie de 2,78 – o scădere față de 2,73 în 2024.
___
Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță eliminarea plafonului de 200.000 lei pentru amenzile aplicate angajatorilor care folosesc muncă la negru, plus o „creștere consistentă” a sancțiunilor. În prezent, firmele pot fi amendate cu 10.000 lei pentru fiecare angajat nedeclarat, dar doar pentru primii 20 identificați. „Nu e o greșeală să angajezi un om la negru, e o infracțiune, o formă clară de exploatare”, a declarat ministrul într-un interviu acordat recent.
Implicația e clară: munca nedeclarată devine mult mai riscantă și costisitoare pentru angajatori. Statul promite controale mai dure și pedepse reale pentru o practică care afectează direct drepturile, prezentul și viitorul a zeci de mii de oameni.
___
Tot mai mulți angajați ajung să muncească și 16 ore pe zi, arată un raport Microsoft din 2025, care descrie apariția „zilei infinite de muncă”, generată de conectivitatea permanentă. 40% dintre utilizatorii Microsoft 365 sunt activi deja la ora 6 dimineața, iar 29% își verifică e-mailurile și după ora 22:00. Europa nu e o excepție, iar tehnologia transformă granițele dintre viața personală și muncă. Microsoft propune folosirea AI pentru reducerea sarcinilor repetitive, dar studiul arată că managerii încurajează deconectarea doar declarativ și penalizează discret angajații care chiar o practică.
___
România este singura țară din UE care nu a cheltuit niciun euro pe cap de locuitor pentru cercetarea în Educație și Cultură, potrivit datelor Eurostat din 2024. Alocarea totală pentru cercetare-dezvoltare a fost de doar 19,1 euro pe cap de locuitor – cea mai mică din UE, de 15 ori sub media europeană și de două ori mai puțin decât în Bulgaria. Tot România a înregistrat și cea mai mare scădere din ultimul deceniu în acest domeniu, înjumătățind bugetul dedicat cercetării între 2014 și 2024.
___
Nu doar inteligența artificială e resposabilă pentru concedierile în masă. Numărul joburilor în tehnologie a scăzut cu 36% față de începutul lui 2020, însă nu doar AI-ul este cauza – sfârșitul angajărilor accelerate din pandemie joacă un rol important. Deși multe mesaje oficiale leagă disponibilizările de nevoia de a „reimagina munca” și de creșterea cererii pentru AI, experții spun că firmele încearcă de fapt să devină mai eficiente și să justifice investițiile masive necesare pentru implementarea AI: infrastructură, cipuri, energie și specialiști.
___
Concedieri colective anunțate la Telus în proiectul Airbnb: 294 de angajați afectați. Telus Digital România a notificat intern că intenționează să concedieze întreaga echipă dedicată proiectului Airbnb. Este vorba despre angajații care oferă suport clienților în limba franceză, alături de cei implicați în activități conexe, precum procesare de date, back office sau alte funcții de suport. Din mailul trimis, reiese că decizia a fost luată pe fondul modificărilor de business și operaționale cerute de clientul Airbnb. Compania a deschis o perioadă de consultare până la 11 august 2025, în care angajații pot trimite propuneri pentru reducerea impactului deciziei, însă procesul de concediere colectivă este deja în mișcare. Dacă ai informații suplimentare, scrie-ne.
___
Cine te salvează pe tine, când tu îi salvezi pe toți ceilalți? O poveste reală despre suprasolicitare, epuizare și vinovăția care însoțește refuzul. Un text sincer, dureros pe alocuri, scris de Smaranda Ciurdărean, care ne adresează o întrebare esențială: câte sacrificii trebuie să facem până învățăm să spunem „Și eu contez”?
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
„Pe vremea mea nu exista ADHD.” Exact, era ignorat. Ca și azi, în 65% dintre organizații. E timpul să nu mai tratăm creierele atipice drept „probleme” de HR.
Doar 12% dintre organizațiile din România confirmă oficial că au angajați neurodivergenți. Alte 56% spun că „probabil au”, dar nu colectează date. Mai grav: 65% nu au nicio politică formală legată de neurodiversitate.
„Ce mai e și neurodiversitatea asta? Pe vremea mea…“ (completează cu stereotipul preferat) – s-ar putea gândi un angajator care nu a fost prezent atunci când s-a împărțit adaptabilitatea la nevoi complexe și schimbare. Uite cum am putea replica: Neurodiversitatea înseamnă recunoașterea modurilor diferite de a gândi și a învăța, de la autism și ADHD până la dislexie, Tourette, dispraxie sau altele, ca variații naturale ale creierului uman, nu ca „probleme” ce se cer corectate.
În România, neurodiversitatea e încă rar abordată la nivel organizațional. Totuși, câteva companii au început să deschidă drumul. Uite cu ce au contribuit:
-
UiPath oferă mentorat și spații adaptate.
-
Endava organizează traininguri pentru echipe.
-
ONG-ul Autism Voice România colaborează cu firme prin proiecte ca WORK AID KIT sau Smart Lab.
Ce poți face concret și tu, ca angajator, chiar de mâine? ✔ Creează „zone liniștite” ✔ Folosește materiale vizuale și comunicare clară ✔ Oferă opțiuni asincrone pentru ședințe ✔ Implică angajații neurodivergenți în luarea deciziilor. Parcă nu mai pare chiar așa de complicat, nu?
Lucrezi în tech sau ai/ vrei un startup? Vino la How to Web 2025 pe 1-2 octombrie.
How to Web 2025 revine la București pe 1-2 octombrie și promite una dintre cele mai mari ediții de până acum, cu peste 3.000 de participanți, 100 de speakeri internaționali, 500 de start-upuri și peste 30 de evenimente conexe. Este locul ideal pentru cei care lucrează în tehnologie, construiesc produse digitale sau sunt în căutarea unei rețele valoroase în domeniu. Pe scenă vor urca investitori globali, fondatori de aplicații cu creștere rapidă și specialiști din companii tech de top.
Printre speakerii deja anunțați se numără Alex Lim (IVP), care a susținut creșterea unor companii precum Slack și UiPath, Laurențiu-Victor Bălașa (BibleChat), Alexander Dewez (20VC), Andrei Dănescu (Dexory) și James Mayes (Rodeo Global). Conferința include sesiuni aplicate pe teme precum dezvoltare de produs, inteligență artificială, marketing și strategie. Start-upurile early-stage pot accesa programe dedicate precum Spotlight, Demo Area sau Dealflow, iar participanții beneficiază de acces direct la investitori și lideri din industrie. Biletele încă sunt disponibile la preț redus pe www.howtoweb.co.
Cum te afectează schimbările din Sănătate: Câteva explicații clare.
Legea 141/2025 a fost promulgată, iar măsurile aduc modificări semnificative în sistemul medical. Jurnalista Sorana Stănescu explică, pe înțelesul tuturor, ce se schimbă concret pentru pacienți, părinți, pensionari și alte categorii afectate:
-
CASS obligatoriu pentru co-asigurați – peste 650.000 de persoane trebuie să plătească 2.430 lei/an pentru a rămâne asigurate. Vezi în articol ce trebuie să faci ca să rămâi asigurat.
-
Scăderea indemnizațiilor – părinții aflați în concediu de creștere copil/adopție și alte categorii (pensionari peste 3.000 lei, șomeri, beneficiari de ajutor social) pierd automat 10% din venituri, care se reține direct de la sursă.
-
Concedii medicale mai prost plătite – pentru bolile obișnuite, indemnizațiile scad la 55%–65% din salariu pentru primele 14 zile.
-
Pacienții cronici neplătitori rămân asigurați doar pentru „boala de bază”, nu și pentru alte complicații sau afecțiuni asociate.
Autoritățile susțin că măsurile sunt necesare pentru a face sistemul sustenabil (până în prezent contribuiau 6 milioane de oameni și beneficiau aproape 17), dar criticii avertizează că statul lovește în părinți, pacienți vulnerabili și clasa de mijloc, fără să rezolve fraudele structurale și risipa din sistem.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Experiment: Ce se schimbă atunci când angajații lucrează 4 zile pe săptămână?
Timp de șase luni, 141 de companii din Australia, Canada, Irlanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie și SUA au redus programul de lucru cu 20% (de la 40 la 32 de ore), fără a scădea salariile. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature Human Behaviour și arată că cei 2.900 de angajați din eșantion au avut:
-
risc mai scăzut de burnout, sănătate mintală și fizică mai bună;
-
mai puține probleme de somn și oboseală;
-
satisfacție profesională mai mare.
În companiile care nu au redus programul, nu s-au observat îmbunătățiri similare. Experții recunosc că studiul are câteva limitări: majoritatea companiilor participante erau deja deschise către flexibilitate și faptul că este posibil ca participanții să fi exagerat cu privire la cât de bine se simțeau în speranța continuării experimentului.
Totuși, autorii cred că dovezile sunt solide: „Se pare că efectele pozitive asupra bunăstării sunt relativ uniforme, indiferent de companie, țară sau categorie de angajați”, conform lui Wen Fan, coautor al studiului și profesor asociat de sociologie la Boston College. În plus, cele mai multe companii au continuat să mențină programul de lucru de 4 zile pe săptămână și la un an după finalizarea experimentului.
40 de meserii expuse AI-ului, conform Microsoft.
Cercetătorii Microsoft ne spun care sunt cele mai expuse 40 de meserii la influența inteligenței artificiale generative. Pe listă se regăsesc profesii precum traducători, istorici, scriitori, jurnaliști, analiști politici, agenți de vânzări și chiar profesori universitari. Deși Microsoft subliniază că un grad mare de aplicabilitate AI nu înseamnă neapărat că aceste roluri vor fi înlocuite complet, realitatea este că multe companii – inclusiv giganți precum Amazon și IBM – au început deja să înghețe angajările sau să elimine roluri pe care le consideră ușor de automatizat.
Joburile cele mai expuse sunt cele care implică muncă intelectuală – cercetare, scris, analiză sau comunicare – adică activități în care AI-ul se descurcă deja foarte bine. Totuși, nu toate domeniile sunt expuse în aceeași măsură. Există și meserii aproape imune la AI generativ, în special cele care presupun muncă fizică și lucrul direct cu echipamente. Așadar, nu vei fi neapărat înlocuit de AI, dar s-ar putea să fii înlocuit de cineva care știe s-o folosească eficient. Ca să eviți asta, învață continuu, integrează tehnologia în activitatea ta, apoi ia-o de la capăt.
📜 Scurte și tari (II).
Noile prevederi creează probleme serioase legate de plata concediilor medicale, afectând toți salariații din România. Legea 141/2025 a modificat termenul în care concediile medicale pot fi compensate de stat – de la 90 de zile la exact 30 de zile. Dar aceasta prevede că aceste 30 de zile trebuie să fie „într-un interval de 12 luni anterioare lunii în care se depune declarația 112” – o formulare care, în practică, exclude exact 15 zile, o perioadă frecventă de concediu medical, dar și cazurile în care cineva a fost bolnav la finalul lunii anterioare.
Camera Consultanților Fiscali cere autorităților să modifice urgent această prevedere, deoarece actuala formulare contravine legislației privind protecția muncii, generează discriminări între angajați în funcție de momentul în care se îmbolnăvesc și încalcă principiile de echitate și sustenabilitate ale sistemului de asigurări sociale.
___
De la 1 septembrie 120.000 de părinți vor plăti CASS 10% pentru concediul de creștere a copilului. Legea 141/2025 introduce de luna viitoare plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului sau concediu de acomodare după adopție. Contribuția de 10% va fi reținută direct din indemnizațiile acestora, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor nete pentru aproximativ 120.000 de persoane. CNAS precizează că acești beneficiari rămân asigurați în sistemul public de sănătate, fără demersuri suplimentare. Măsura vine într-un context în care România se confruntă cu un declin demografic accentuat: în 2024 s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din 1918 încoace (148.916), iar datele din primele 5 luni ale lui 2025 arată o scădere și mai mare.
___
Mulți candidați spun că preferă să rămână șomeri decât să discute cu un robot, pe măsură ce tot mai multe interviuri de angajare sunt realizate de AI. Profesioniștii se simt adesea demoralizați și dezamăgiți de această metodă, și o consideră o lipsă de respect și un semnal negativ asupra culturii companiei. Deși inteligența artificială ajută echipele de HR să gestioneze miile de aplicații și să filtreze candidații, experiența pentru cei care participă la interviuri cu roboți este adesea frustrantă și lipsită de conexiune umană. Unii chiar refuză să continue procesul dacă nu li se promite o discuție ulterioară cu un angajator real.
___
România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din OCDE, cu doar 63% din populația aptă de muncă activă în 2023, față de media de 70%, arată un raport recent al organizației. Problemele majore identificate includ rata foarte mare de tineri NEET (care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație), participarea redusă a femeilor pe piața muncii, în special în mediul rural, și o rată record a muncii nedeclarate, estimată la 27% din economia națională – cea mai mare din UE.
___
Noi tentative de phishing: hackeri deghizați în departamentul HR. Hackerii devin mai rafinați: trimit e-mailuri care par să vină de la departamentul de resurse umane, completate de documente personalizate și un așa-zis „manual al angajatului”. Totul este, de fapt, o capcană bine pusă la punct pentru a fura datele de logare ale angajaților. E-mailul include un badge fals de expeditor verificat și un atașament care menționează numele destinatarului de mai multe ori, ca să pară cât mai credibil.
Documentul atașat conține un cod QR care duce către un site fraudulos, conceput pentru a colecta date sensibile legate de contul de serviciu. Atacul este atât de sofisticat încât fiecare e-mail și document sunt generate individual pentru fiecare destinatar – ceea ce sugerează o posibilă automatizare avansată. Scopul: să păcălească filtrele de securitate și vigilența umană.
___
Brandul Napolact și fabricile sale din Cluj și Târgu Mureș au fost vândute către grupul maghiar Bonafarm, deținut de miliardarul Sándor Csányi. Olandezii de la FrieslandCampina au decis să iasă din România, considerând că afacerea de aici nu se mai potrivește cu planurile lor din Europa. Tranzacția presupune păstrarea celor 400 de angajați și urmează să se încheie până la finalul anului, iar Bonafarm promite că va investi în fabrici și va crește brandul Napolact. În 2024, compania a avut venituri de 114 milioane euro, însă a ieșit pe pierdere.
___
S-a lansat prima platformă practică pentru angajarea persoanelor cu dizabilități. O platformă gratuită care adună soluții concrete pentru accesibilizarea spațiilor și angajarea persoanelor cu dizabilități a fost lansată sub numele România Accesibilă. Într-un context în care România are legislație pentru incluziune, dar aplicarea practică este una extrem de precară, platforma încearcă să transforme teoria în acțiune, fiind destinată atât companiilor și instituțiilor, cât și persoanelor cu dizabilități care caută sprijin și oportunități reale de muncă. Platforma include o bază de date cu furnizori de soluții pentru accesibilitate, cursuri de formare pentru angajatori, ghiduri utile și exemple de bune practici, dar și rezultatele primului studiu național despre nevoile reale ale celor cu dizabilități.
___
În 2025, 93 de țări sunt clasificate ca având venituri ridicate, iar Europa domină această categorie, cu peste două treimi dintre statele sale în top. Conform clasificării anuale publicate de Banca Mondială, doar 12% dintre cele 223 de economii analizate mai sunt considerate cu venituri mici, față de 30% în 1987. Clasificarea se bazează pe venitul național brut (GNI) pe cap de locuitor, iar pentru a fi considerate cu venituri ridicate, țările trebuie să depășească pragul de 13.936 de dolari pe cap de locuitor.
📆 Ce-am mai muncit.
🎥 (04:45) Realitatea din spatele votului AUR: umilință, muncă și dor de acasă.
„Cei mai drăguți, cei mai amabili, cei mai gata să ne ajute erau auriștii. Și opțiunea lor politică nu-i desființează ca oameni.”, ne spune Elena Stancu.
În loc să căutăm vinovați și să ne uităm la cei de lângă noi ca la dușmani, ce-ar fi să lăsăm deoparte ce ne separă și să fim atenți la poveștile noastre?
Elena, jurnalistă și cofondatoare a proiectului Teleleu, pune punctul pe „i” când vine vorba despre problemele reale și nerezolvate de 35 de ani care îi constrâng pe români să caute un trai mai bun în străinătate. Mai mult, discutăm despre conservatorismul stimulat de AUR și despre cum ajung oamenii să pună ștampila pe partidele extremiste.
