Este foarte multă tensiune la Emerson Cluj: sute de angajați, activi mai ales în roluri din Financiar, Infrastructură și Networking IT, HR, Marketing, Servicii Clienți și Administrativ, dar și în alte roluri și departamente care nu aparțin strict de producție, se simt în pericolul de a își pierde locurile de muncă, după ce compania americană a luat o serie de decizii interne de optimizare a costurilor prin mutarea unor activități către filialele sale din Asia sau prin externalizarea unor operațiuni către firme de outsourcing de origine indiană.
Săptămâna trecută am aflat că 38 de angajați IT de la Emerson Cluj vor fi transferați, fără voia lor, din decembrie 2025, spre compania indiană Infosys. În același timp, sute de specialiști IT care lucrează pentru Emerson pe plan global au aflat că din decembrie rămân efectiv fără loc de muncă, fiindcă țările unde lucrează ei nu au legi care să le protejeze drepturile. Angajații români sunt norocoși, legislația europeană firma către care sunt transferați să le respecte contractele de muncă (individual și colectiv) timp de cel puțin un an.
Compania Emerson din Cluj a confirmat public că procedează la excluderea din rândurile angajaților săi a specialiștilor din trei departamente IT (IT Field support, IT Service Desk și Endpoint Operations), prin transferarea acestora, fără acordul lor, către firma indiană de outsourcing Infosys.
Sunt multe probleme nerezolvate și tensiuni acumulate la Emerson
Imediat după apariția articolului despre cei 38 de angajați IT, am primit un val de mesaje și e-mailuri de la câteva zeci de persoane, angajați ai Emerson și membri ai familiilor acestora. Am fost surprins de numărul acestor mesaje, dar mai ales de gravitatea unor situații prezentate de cei care mi-au scris.
Toate aceste mesaje indică foarte limpede că atmosfera din cadrul Emerson România este foarte tensionată, mulți oameni fiind îngroziți că vor fi dați afară în această perioadă în care situația economică este foarte dificilă, iar oportunitățile de a găsi alte locuri de muncă în domeniu sunt extrem de reduse.
Ca notă generală, oamenii sunt foarte supărați că nu sunt susținuți de către managementul local, că nu li se apără joburile și echipele, că nu li se explică de ce face firma astfel de schimbări, că nu li se spune clar ce se va întâmpla cu ei și că nu există niciun fel de alternative reale pentru cei care se văd rămași fără serviciu.
Am decis să preiau în acest articol cele mai importante informații primite de la angajații Emerson, incluzând și citate din ce au scris și păstrând exact formulările lor.
Cred că, prin dimensiunile și puterea sa economică, Emerson este un component major al mediului economic al Clujului și un factor extrem de influent în piața muncii locală și națională. Emerson a adus în Cluj și România foarte multe lucruri bune, oportunități profesionale valoroase, practici moderne și principii de lucru de înaltă calitate, iar acum pare a trece printr-o perioadă de dificultate în care aceste atribute ale prezenței sale se restrâng sau dispar.
De mai bine de un an, Emerson se află într-un proces de contracție, reducând numărul de angajați și preferând să facă angajări doar cu contracte pe perioadă determinată. Conform datelor oficiale citate de Economedia, numărul de angajați ai firmei Emerson SRL cu sediul în Cluj a scăzut în 2024 cu 254 de oameni, față de anul 2023.
Este în interesul angajaților Emerson, al managerilor firmei și al tuturor celor care înțeleg cât de mare este influența acestei companii în economia națională și în societate, ca toate aceste situații sesizate de către angajați și rudele lor să fie lămurite cât mai repede și mai convingător, astfel încât starea de tensiune să fie înlăturată și temerile îndreptățite care afectează moralul a sute de oameni să fie clarificate convingător.
Problemele pe care le voi enumera nu sunt de azi, de ieri și nu par a fi pe agenda priorităților pentru managerii companiei, astfel că prezentarea lor publică răspunde nevoii angajaților de a fi informați și tratați mai corect și poate ajuta managementul să înțeleagă mai bine felul în care ar trebui să comunice în interiorul organizației.
Aș vrea să înțelegem cu toții că astfel de momente de tensiune, nervozitate și incertitudine afectează grav climatul de lucru, performanța și cultura organizațională, reducând serios motivația, încrederea și implicarea tuturor angajaților, nu doar ale celor direct afectați de aceste măsuri manageriale.
Orice angajat resimte în plan psihologic tensiunea din organizație și este marcat de dramele personale ale celor care cad victimă acestor decizii, care poate că reduc costurile, dar cu siguranță reduc simultan respectul, loialitatea și încrederea angajaților în companie și în managerii acesteia. Și, până la urmă, oricât de sigur ar fi de jobul său, orice angajat își pune întrebarea: ”Oare și eu voi păți la fel, la un moment dat? La fel se vor purta cu mine?”.
Lipsa de claritate, de comunicare onestă și de predictibilitate induce foarte multe efecte negative într-o organizație, iar managerii ar trebui să fie conștienți de aceste lucruri și să acționeze cu bună credință, cu curaj și onestitate pentru a lămuri toate problemele și întrebările legitime ale oamenilor. Iar o atitudine arogantă, ignorantă și zeflemistă, așa cum am regăsit în comunicatul de presă, nu poate decât să adâncească prăpastia dintre angajați și decienții firmei.
Ce se întâmplă cu angajații de la Infrastructură și Networking IT?
Prima întrebare pe care și-au pus-o angajații Emerson după vestea de săptămâna trecută este care va fi soarta celor câteva zeci de specialiști care lucrează în echipele de Infrastructură IT și Networking IT.
Despre acești oameni nu a existat nicio comunicare oficială, însă scenariul ca și ei să fie scoși peste noapte în afara companiei este unul foarte plauzibil. Munca lor nu este cu mult diferită de cea a colegilor deja transferați către Infosys, astfel că și ei pot fi obiectul unei tranzacții de acest gen sau chiar al unei decizii de concediere, așa cum s-a întâmplat cu colegii specialiști IT din alte baze ale Emerson din lume.
Întrebările pe care le au acești oameni sunt perfect legitime și merită un răspuns clar, serios și complet din partea managerilor firmei, care par a avea orice altă grijă decât a lămuri lucrurile în mod cinstit și deschis.
Ce se întâmplă cu sutele de angajați din departamentele Financiare?
Cele mai multe mesaje și întrebări le-am primit de la angajați Emerson din departamentele de finanțe ale firmei și de la familiile lor. Sunt aproape 300 de persoane în aceste echipe și oamenii aceștia resimt un stres uriaș legat de viitorul lor profesional.
În data de 22 iulie, cei aproape 70 de angajați clujeni din departamentul financiar AP (Invoice Booking) parte din Global Finance Services au fost informați, într-o ședință, că Emerson intenționează să transfere toate activitățile lor către filiala din Manila – Filipine. Ședința a fost convocată de azi pe mâine și nimic din informațiile comunicate nu a fost transmis și în scris, în mod oficial. Această decizie vine după doi ani în care, în departamentele financiare ale Emerson, noile angajări au fost făcute doar prin contracte pe perioadă determinată, ceea ce a indicat că firma ar intenționa să renunțe la angajații săi clujeni la un moment dat.
La o săptămână după acest anunț, din 29 iulie 2025, angajații din Cluj au fost puși în situația să ofere training înlocuitorilor lor filipinezi, fiind informați că perioada de transfer complet al operațiunilor este de șase luni, după care nu va mai fi nevoie de cei mai mulți dintre ei. Există posibilitatea (dar nicio certitudine) ca o mică parte din cei 70 de angajați clujeni (circa 20) să își păstreze locurile de muncă, urmând a face parte dintr-o echipă de asistență numită HelpDesk. Pe căi mai degrabă neoficiale, oamenilor din Cluj li s-a spus că firmei îi convine mai mult să lucreze cu cei din Manila, fiindcă sunt mult mai ieftini și nu fac mofturi când li se cere să lucreze în trei schimburi.
Iată mărturia unui angajat Emerson care a lucrat în acest departament:
”La ședință, când am întrebat ce se întâmplă cu cei care sunt angajați pe perioadă determinată, răspunsul a fost „contractelele lor will be terminated”, fără să auzim un ”o să vedem ce putem face pentru cei afectați, cum putem să îi ajutam să se relocheze pe alt post în firmă sau să se recalifice”.
Mulți dintre colegi am aplicat intern pe alte poziții, pentru a ne găsi altceva de lucru, dar am fost puși să urmăm întregul process de recrutare, ca și cum am fi venit din afara firmei. Fiind deja angajați Emerson, ar fi trebuit să avem prioritate sau condiții mai bune pentru relocarea pe alte poziții, nu să trecem printr-un proces de angajare / interviuri ca și cum am fi venit de pe stradă.
Ne așteptam să primim sprijin și încredere din partea conducerii Emerson Cluj, dar nu le-a păsat deloc de noi, se poartă de parcă nici nu am exista. Nu există transparență, nu se prezintă situația reală, nu li se spune colegilor câți vor mai rămâne, dacă vor mai rămâne.”
Și alți angajați din sectorul financiar al Emerson mi-au scris că lucrează într-o stare de tensiune maximă de câteva luni, fiindcă se tem că zvonurile privind desființarea (prin transfer spre Asia) a departamentelor lor se vor confirma. Este vorba de departamentele General Ledger (contabilitate), Payments (plăți) și AR (invoice processing), în care lucrează acum circa 200 de oameni din Cluj.
Unul dintre angajații din aceste departamente mi-a scris:
”Este infernal să lucrăm cu sabia deasupra capului, fără să ni se spună ce planuri au cu noi, ca să putem să ne facem și noi o strategie personală. De ce nu ne spun nimic? De ce ne mint? A trimis directorul general un mail în care ne prezenta situația celor 38 de colegi de la IT ca pe o avansare spre Paradis, a fost penibil. Ei vor să ne convingă că negrul este alb și în felul ăsta ne desconsideră, cred oare că nu vedem ce se întâmplă și că nu înțelegem că vor de fapt să scape de noi?
Ce fac directorii ăștia pentru noi? Cum se luptă ei pentru noi, să ne putem păstra locurile de muncă? Ce sprijin ne acordă ca să putem să ne găsim alt loc de muncă în firmă? Ce cursuri și programe de pregătire pun la punct pentru noi? Asta ar trebui să ne scrie, nu povești cu pești despre cât de bine e să te arunce la indieni. Pretind că avem valori și principii, că suntem One Emerson și de fapt îi doare undeva de noi.”
Se simte o prăpastie uriașă între manageri și angajații simpli
Un alt mesaj primit în aceste zile menționează faptul că agitația a cuprins și angajații din alte departamente și cu alte profesii decât cele din IT și financiar. Totodată, angajatul care a transmis acest mesaj se declară revoltat de comportamentul arogant al unora dintre managerii firmei din Cluj. Iată fragmente din acest mesaj:
”Sunt foarte nervoși și colegii din celelalte departamente, din HR, din funcțiile de secretariat și admnistrație, din inginerie, din marketing, dar și din producție, fiindcă își dau seama că și ei pot fi încet-încet dați la o parte și înlocuiți cu variante mai ieftine.
Iar managerii au un comportament nu doar dezamăgitor, ci și revoltător. Ce doare mai tare este că de la ei vedem vreo reducere de cheltuieli, la ei în continuare este pe lăfăială. Li se decontează toate cheltuielile cu mașinile, pe care le folosesc în interes personal, iar facturile pe care le decontăm pentru ieșirile lor în oraș sunt uriașe, se chefuiește bine de tot pe bani firmei în timp ce oamenii sunt dați afară.
Sunt facturi de la restaurante mai mari decât 4-5 salarii ale noastre, ale celor de jos. Dacă tot e austeritate și e nevoie de reduceri de costuri, de ce nu încep cu tăierile de la chermezele lor? Nouă ne-au mărit bonurile de masa la 40 de lei, iar ei dau 40 de lei doar pe o cafea?”
O altă angajată din Emerson scrie foarte critic tot despre comportamentul managerilor, dar și despre condițiile de lucru disproportionate ale celor de la baza ierarhiei:
”Daca sunteti din Cluj, ati vazut ca e plin orasul de masini cu numere EMR sau EMS. E plin de manageri si sefuti cu masini, dar la angajatii de jos li se zice ca trebuie taiate costurile, se taie inclusiv orele suplimentare pe care sunt obligati sa le faca. Nu se taie de tot, se compenseaza, asa e, dar nu e tot una ora de la 8 la 9 seara cu cea de la 8 la 9 dimineata. Nu va zic cate sarbatori legale am petrecut la birou ca era inchidere. Ca angajat, semnezi ca esti de acord, dar in realitate nu ai de ales, ti se zice ca asa e natura jobului. Si sa nu uit, compensezi orele cand te lasa ei, nu neaparat cand vrei tu.”
Munca obligatorie de la birou, 4 zile din 5, o nouă metodă de hărțuire?
Mai multe mesaje primite de la angajații Emerson indică faptul că în firmă se vehiculează tot mai des informația că se va introduce obligativitatea muncii de la birou pentru minim patru zile pe săptămână, restrângându-se astfel practica atât de benefică a unui program hibrid, mai ales pentru angajații care au în familie și în îngrijire copii sau vârstnici.
În acest moment, la Emerson în Cluj angajații sunt obligați să lucreze de la sediul firmei trei zile în fiecare săptămână, celelalte două putând lucra de la domiciliu. Este un beneficiu care ar putea dispărea, mai ales că programul de trei zile obligatorii este o excepție în cadrul Emerson pe plan global. Anul trecut, în luna noiembrie, Emerson a decis că toți angajații săi din lume vor lucra patru zile pe săptămână de la birou, însă managementul din România a reușit cumva să restrângă această obligație la doar trei zile.
”Oricum ne descurcăm foarte greu cu copiii și cu traficul, și în aceste trei zile, mai ales noi cei care circulăm mai mult cu transportul în comun. În această vară am avut un sondaj intern, Voice Counts, la care 85% dintre angajații Emerson Cluj au spus că sunt nemulțumiți de obligația de a merge la sediu de trei ori pe săptămână.
Dacă trecem acum la patru zile, e clar o politică împotriva oamenilor, prin care vor să ne facă să plecăm de bunăvoie, unora ne va fi imposibil să ne descurcăm cu copiii și familia.”
Alte câteva mesaje primite de la oamenii din Emerson
Voi adăuga aici alte câteva fragmente din mesaje și comentarii primite de la actuali și foști angajați ai Emerson, fiindcă acestea ajută la creionarea completă a contextului.
EmerSon:
”Am lucrat la Emerson pana in 2024 si pot confirma atmosfera descrisa in articol. Desi nu stiam pe atunci de manevra din IT, se simtea palpabil schimbarea de directie a conducerii. Pana in 2023 chiar a fost un loc fain cu oameni de calitate, dar incepand cu 2024 a devenit doar o alta corporatie anosta care incepuse treptat sa renunte la principii si valori, dar vorbea toata ziua la megafon despre cat de empatici si etici sunt. Tipic corporatrist.”
Michael:
”Sunt unul dintre angajatii Emerson afectati direct de externalizarea serviciilor catre Infosys. Ca si prima observatie, fiindca nu am vazut nicaieri mentionat, este ca si angajații din Cluj din departamentele Local IT, Service Desk si Endpoint din Cluj trebuiau sa fie pur și simplu dati afara in 12 decembrie, insa am aflat ca Romania a fost oarecum “crutata” datorita legilor EU care ne-au protejat.
Colegii mei din celelalte regiuni au fost direct dati afara începând cu Decembrie 2025 (in functie de legie fiecarei tari, cu sau fără salarii compensatorii) si pot spune ca situatia nu e una placuta, oameni care lucrau la Emerson de 19 ani au fost efectiv lasati fara job. Emoțional este foarte greu pentru ei, toti sunt afectati, multi plang cand vorbim cu ei, au atacuri de panica, depresii si asa mai departe.
Deci practic indienii s-au trezit cu 38 de oameni in ograda lor, oameni de care nu sunt curiosi sa ii păstreze mai ales ca sunt obligati prin lege (contract colectiv) sa patreze toate beneficiile pana in decembrie 2026. Asa ca ce face Emerson: ca sa nu ne dea ei afara ne muta prin transfer catre Infosys, nici macar nu semnam nimic fiindca este o simpla notificare
Saptamana viitoare vin 4 reprezentanți de la Infosys să discute cu fiecare dintre noi: Irina Zait – HR Manager România, Meenakshi Gogate – People Transition Manager, Zoltan Racz – People Transition Manager și Liviu Marcu – Country Head Infosys România. Sa vedem ce au de spus, eu oricum nu cred mai nimic din propaganda pe care o sa ne-o verse.
Faza e ca Emerson are multe echipe de IT, cu toti cu care am vorbit sunt panicati, speriati si incerti in legatura cu ce le rezerva viitorul. Planul Emerson este sa externalizeze tot ce tine de IT și toate celelalte funcții de asistență (HR, Financiar, Marketing, Administrativ, Servicii Clienti) si sa ramana doar pe producție, aici vorbim de plecarea a sute de angajați doar din IT, iar dacă adunam și celelalte departamente sunt mii de oameni la nivel global.
Prin decizia luata de a externaliza aceste 3 departamente (momentan) Emerson a distrus tot ce a cladit in anii astia de cand este in Cluj: ”siguranță”, ”we care about our employees”, ”One Emerson” etc.”
Un alt angajat dintre cei 38 expulzați scrie azi:
”Din pacate fac parte din cei 38, haos total, informarile sunt jale. Si-au luat mana de pe noi de parca aveam raie, nu ii mai intereseaza pur si simplu. Ne arunca idei de genul ”Stati linistiti ca o sa fie bine”. Poate la unii tine manevra . Cred ca toti din conducerea din Cluj nu au avut nici macar cel mai mic cuvant de spus. Cel mai bine ar fi sa raspunda la intrebari si la articole marele Jake.Fritz@emerson.com , dar cel mai probabil nu o sa raspunda nimic.
Am avut incredere in Emerson , am fost dusi cu zaharelul dar asta e.”
Tony Stark:
”Hello, I’m one of those affected by this same staff reduction in America. But anyway, at least in Romania, due to the country’s laws, they had to relocate them to Infosys. Us We have to stay at least until January 2026, and as if that weren’t enough, we are the ones who have to train and supervise the Indians during those two months. In addition, we found out that this move had been planned at least a year in advance. I don’t think there could be a more humiliating way to leave a company than being forced to train the subcontracted personnel who are going to replace us. Emerson’s values only go as far as the budget will pay for them.
”Bună ziua, sunt unul dintre cei afectați de aceeași reducere de personal din America. Dar oricum, cel puțin în România, din cauza legilor țării, au fost nevoiți să-i mute la Infosys. Noi trebuie să stăm cel puțin până în ianuarie 2026 și, ca și cum nu ar fi de ajuns, noi suntem cei care trebuie să-i instruim și să-i supraveghem pe indieni în acele două luni. În plus, am aflat că această mutare fusese planificată cu cel puțin un an înainte. Nu cred că ar putea exista o modalitate mai umilitoare de a părăsi o companie decât să fii obligat să instruiești personalul subcontractat care urmează să ne înlocuiască. Valorile Emerson stau în picioare doar atât cât ține bugetul.”
Toată lumea vede negru, șefii Emerson Cluj văd alb strălucitor
Răspunsul transmis zilele trecute de Emerson, printr-un ”comunicat de presă” nesemnat și neasumat de vreun oficial al firmei și redactat cel puțin neglijent, prezintă excluderea celor 38 de angajați ca pe un mare pas înainte în plan profesional pentru aceștia.
Redactând comunicatul în grabă, șefii de la Emerson au uitat să explice și felul în care, pe viitor, angajații lor care folosesc dispozitivele informatice vor fi extrem de fericiți să primească asistență tehnică de la distanță, de la niște oameni înghesuiți într-un call center din New Delhi sau Bangalore.
Cu siguranță un informatician aflat fizic lângă tine, care vorbește aceeași limbă cu tine și cu care te cunoști de 5-10 ani nu știe să îți rezolve problemele cu computerul sau imprimanta în felul în care o face un individ care vorbește o engleză aproximativă, care habar nu are cum arăți și cu ce te ocupi, care nu îți înțelege cultura și profesia și care de multe ori este calificat la locul de muncă, urmând niște proceduri care nu răspund nicicum problemei pe care o ai.
Acesta este, de fapt, ”progresul” uriaș de business pe care l-a făcut compania Emerson prin parteneriatul cu Infosys. Rezultatele se vor vedea, în timp, în satisfacția și performanța angajaților Emerson, dar șefii care au luat această decizie își vor savura bonusurile la umbra unui palmier când alții se vor chinui să repare efectele unei decizii prea puțin cântărite.
Cei care au redactat comunicatul Emerson sugerează că angajații aruncați fără voia lor în afara firmei și în curtea indienilor de la Infosys ar trebui să fie recunoscători, fiindcă li se oferă oportunități profesionale deosebite. Voi publica mâine un articol plin de mărturii despre atmosfera de lucru, condițiile de muncă și cultura organizațională specifice firmelor de outsourcing indiene, așa cum sunt ele văzute de zeci de oameni din România care au trăit astfel de experiențe și care mi-au scris pe acest subiect.
Oricine face un mic efort de documentare poate afla că, în extrem de multe situații, angajații români preluați de firmele indiene de outsourcing ”beneficiază” de condiții de lucru precare și un stil de conducere, comunicare și colaborare foarte toxic, prin care sunt mai degrabă invitați să demisioneze și să lase locul de muncă unor colegi din India sau alte țări asiatice, care muncesc pe bani mult mai puțini și astfel aduc probabil un profit mai mare firmei de outsourcing.
A prezenta decizia de transferare a celor 38 de angajați IT către Infosys într-o formă entuziastă, ca pe o mare realizare de management care aduce beneficii excepționale tuturor celor implicați indică o logică contrară realității și bunului simț și a creat revoltă în rândul angajaților Emerson în general. Mulți dintre angajații Emerson România percep comunicatul redactat în limba de lemn corporatistă ca pe o evidentă încercare de a cosmetiza realitatea și ca pe o abandonare evidentă a responsabilității managementului față de proprii angajați.
Să o spunem foarte clar: angajații de care Emerson se descotorosește acum sunt buni profesioniști, fac o treabă foarte bună, sunt loiali firmei, sunt apreciați de colegii lor și foarte utili în activitatea firmei, nu au probleme de competență sau comportament. Singura lor vină e că șefii Emerson au găsit pe unii care, cred șefii, pot să facă această muncă mai ieftin. Sunt vinovați că le par șefilor scumpi, acesta este defectul celor expulzați.
Câteva întrebări pentru managementul Emerson Cluj
Starea de tensiune existentă în rândul angajaților Emerson nu poate fi rezolvată decât prin comunicare deschisă și onestă, prin transparență, bunăvoință și bun simț.
Este evident că managementul din Cluj al firmei este forțat să se supună unor decizii luate mult mai sus în ierarhia organizației și că aceste inițiative cu efect negativ asupra organizației și oamenilor nu sunt locale.
În ciuda tuturor limitărilor ierarhice și procedurale, managerii de la Emerson Cluj pot să înțeleagă că felul în care au comunicat și acționat până în prezent a dus la starea de tensiune și nervozitate care se resimte în mod amplu în organizație și că este de datoria lor să facă eforturi pentru a reconstrui încrederea de care este nevoie pentru bunul mers al lucrurilor.
A continua în stilul falimentar, anacronic și toxic în care au înțeles să prezinte contextul către angajați nu este deloc productiv și benefic, efectele fiind contrare celor dorite. Răspunsuri corecte, complete și cinstite la următoarele întrebări ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea situației:
- Este Emerson într-o perioadă de dificultate? De ce se iau astfel de măsuri?
- Cât de dificilă este situația companiei și care este strategia concretă de redresare?
- Care sunt planurile concrete pe termen scurt, mediu și lung ale companiei în privința celor 3000 de oameni care lucrează la Cluj?
- Care sunt lucrurile concrete pe care managementul Emerson Cluj le face pentru a proteja și păstra angajații actuali și joburile actuale?
- Dacă situația economică a firmei este dificilă, ce alte măsuri de reducere a costurilor s-au luat, concret, înainte de a se proceda la reducerea sau externalizarea unor activități de la Cluj?
- Care sunt departamentele și angajații care pot fi afectați de mutarea activităților și operațiunilor spre alte site-uri ale firmei? Care este graficul temporar de implementare a acestor măsuri?
- Ce activități concrete se derulează pentru a oferi angajaților aflați în pericol programe de recalificare și oportunități reale de relocare în cadrul organizației?
- Cum va asigura managementul prioritatea la relocare (recalificare) pentru actualii angajați ai firmei din Cluj?
- În cazul în care se va renunța la o parte dintre angajați, care sunt criteriile concrete de selecție și care este modalitatea transparentă prin care se vor lua aceste decizii?
- Ce sprijin va oferi, concret, compania, pentru angajații care vor rămâne fără locuri de muncă?
Am pus în această listă doar 10 întrebări, ele pot fi mai multe, găsiți foarte multe și în mesajele pe care le-am primit de la angajații Emerson și pe care le-am inclus în acest articol.
Câteva gânduri despre corporații și liderii lor
În final, aș vrea să lămurim câteva lucruri, în plan teoretic, logic și conceptual:
Corporațiile nu sunt rele sau bune. Corporațiile sunt entități juridice, adică niște bucăți de hârtie de la Registrul Comerțului.
Nu există corporații bune sau rele, ci există corporații conduse de oameni buni sau de oameni răi.
Când sunt considerate bune, corporațiile de fapt au conducători buni, care iau decizii benefice și care produc avantaje pentru oameni, pentru angajați, pentru clienți, pentru societate.
Datorăm o mare parte din progresul economic, social, profesional și cultural al ultimilor 30 de ani investițiilor pe care corporațiile le-au făcut în România. Contribuția corporațiilor bune la dezvoltarea României este evidentă și trebuie recunoscută de toată lumea.
Când sunt considerate rele, corporațiile de fapt au conducători de proastă calitate. Adică sunt conduse de indivizi care se închină doar la Dumnezeul Profitului și al Bonusului Uriaș și care, odată ajunși la vârful organizațiilor, distrug tot ce s-a construit anterior, doar din lăcomie, din egocentrism, din lipsă de empatie și responsabilitate socială și printr-o gândire superficială pe termen scurt.
O corporație nu este rea când face concedieri sau reduceri de costuri, dacă situația economică o impune. Cu toții înțelegem că viața ne oferă momente de ascensiune și momente de decădere. Contează însă cum știi să te ridici și cum știi să te retragi, să o faci cu demnitate și cu respect față de oameni. O corporație este rea dacă face aceste lucruri într-un mod lipsit de omenie, de onestitate, de comunicare cinstită, de preocupare reală pentru a limita efectele negative ale acelor decizii.
O corporație ține cont de criterii financiare în activitatea sa. Dar aspectele financiare nu sunt singurele lucruri care contează în deciziile unei companii. Există etică, există responsabilitate socială, există și o imagine de ansamblu a societății și lumii, la care ești obligat să te uiți cu atenție. Când totul este doar despre profit pe termen scurt și bonusuri primite de șefi, iar oamenii devin costuri și se reduc rapid prin ștergerea unor căsuțe în Excel, corporația șterge cu buretele și tot ce a făcut bun pentru oameni și pentru societățile în care a activat.
Unii conducători de corporații sunt psihopați.
Mulți dintre ei, cam 20%.
Sunt studii științifice care arată că unul din cinci CEO au comportament de psihopat. Ca să înțelegeți disproporția, procentul psihopaților la nivelul populației generale este sub 4%, iar în pușcăriile care găzduiesc cei mai periculoși indivizi procentul psihopaților este undeva sub 15%. E limpede, puterea îi atrage pe psihopați, iar unii oameni, când capătă prea multă putere, încep să se comporte ca niște psihopați fiindcă puterea le ia mințile.
Este o formă de psihopatie să te faci că nu realizezi că, prin contractele pe care le semnezi și banii pe care îi plătești unei companii cu originile într-o țară prietenă la cataramă cu Putin, finanțezi un regim dictatorial cu valori opuse celor ale unei societăți democratice. India cumpără petrol de la ruși, finanțând astfel războiul și crimele din Ucraina, iar premierul indian Modi umblă de braț foarte mândru alături de Vladimir Putin și pun la cale răsturnarea ordinii mondiale și a guvernărilor democratice.
Chiar nu simt conducătorii de corporații vreo responsabilitate față de impactul social, economic și politic al deciziilor lor? Dacă fac parte din cei 20%, îi doare fix în cot.
***
Dezbatem acest subiect miercuri, 15 octombrie, ora 12:00, în live-ul „Ne zboară joburile spre Asia. Ce facem?”, disponibil pe YouTube, Facebook și LinkedIn, alături de Doru Șupeală.
Notează-ți ora, trimite-ne întrebările tale în prealabil sau pe loc (vei putea comenta LIVE pe Facebook, Linkedin, Youtube) și hai să vorbim despre ce urmează pentru angajații români ale căror activități profesionale pot să se mute în țări cu cost mai mic pentru angajatori.
3 răspunsuri
Incredibil de clara si la obiect analiza. 100% real.
Lucrez de 11 ani la Emerson, nu sunt deocamdata afectat de proaspata decizie a Emerson de a externaliza cateva servicii din IT, dar comunicare mai proasta ca si acum nu am vazut la managementul din Cluj!!!
Si se mai lauda cu siguranta, transparenta, etica, comunicare si work life balance!!!
Au reusit sa transforme campusul intr-un cuib de stres continuu!!!
O sa aleg sa nu mai lucrez decat de acasa de acum, sa ma concedieze daca vor!!!
It’s on!!! Let’s go!!!
Am citit articolul despre Emerson si modul in care compania mascheaza concedierile sau mutarile de business sub umbrela „optimizarii strategice”.
Am sa povestesc acum un pic si de ceea ce se intampla acum in IBM…
In interior, presiunile asupra angajatilor si managerilor au crescut enorm. Exista decizii la nivel de leadership care blocheaza promovarile si implicit, orice crestere salariala sau schimbare de banda de senioritate. People managerii sunt fortati sa nominalizeze „low performeri”, chiar si atunci cand toti isi fac treaba, doar pentru a respecta o cota impusa. Unii dintre ei chiar au renuntat la pozitie (prin demisie): motivand ca nu pot face asta oamenilor.
Promovarile au relativ un proces ce a devenit ca un labirint birocratic cu sedinte in board-uri, cursuri si certificari – un drum gandit parca sa descurajeze evolutia profesionala.
In paralel, oamenii sunt alocati simultan pe mai multe proiecte (uneori cu procentaje 25-25-50%, sau 50-50, insa intotdeauana efortul e triplu sau dublu) iar presiunea constanta ii impinge spre epuizare.
Multi angajati ajung in burnout – fizic si mental – incercand sa tina pasul cu cerintele tot mai mari, cu proiecte dificile si cu formari impuse doar pentru a bifa o promovare care oricum nu mai vine.
Pe de alta parte, managementul ramane rigid, prins intr-o politica interna rece si deconectata de la realitatea celor care aduc efectiv valoare si bani companiei. Ce sa mai spun de beneficii? Inexistente! Nimic care sa te incurajeze, sa motiveze munca si efortul depus. Totul se invarte in jurul banului si al generatiei si softului de AI
Poate ar fi momentul ca si despre aceste practici „tacute”, dar distructive, sa se vorbeasca public. Pentru ca dincolo de sloganurile despre people first si growth mindset, realitatea este una de uzura, frustrare si pierdere de sens.