Se umblă la sporurile bugetarilor și se recalculează salariile. Cum arată noua lege din 2027?
Guvernul a pus în dezbatere noua lege a salarizării bugetare, care ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2027 și să înlocuiască actuala lege 153/2017. Schimbarea majoră: sporurile se reduc de la 151 la 64, iar ce rămâne va fi limitat la maximum 20% din bugetul de salarii al fiecărei instituții. Excepție fac însă sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de Codul muncii.
Salariile vor fi calculate mai simplu: fiecare funcție are un coeficient, înmulțit cu o valoare de referință de 4.100 lei. În plus, niciun salariu actual nu va scădea, diferențele fiind acoperite temporar prin plăți compensatorii.
Noua lege vine și cu ideea de echitate: salariile vor fi stabilite pe baza complexității muncii, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem se reduce la 1 la 8. Sporurile precum cel de doctorat sau cel de hrană dispar, iar accentul se mută pe salariul de bază și pe evaluarea funcțiilor. Deocamdată, legea este doar în faza de proiect și poate fi modificată până la adoptarea finală.
În teorie, sună a reformă, dar în practică oare o să vedem o eficientizare pe bune? Sau doar salarii mai mari fix acolo unde nu se spetește nimeni cu munca și rezultatele?
Tu ce crezi despre aceste măsuri?
Noi am citit câteva comentarii ca să vedem „ce ne mai doare în online”:
Adriana Stoian: „151 de sporuri la salariile bugetarilor. Atâtea a găsit ministrul Muncii că sunt acum. În proiectul noii legi a salarizării se taie aproape jumătate din ele și se regăsesc în salariu. Și a început dezastrul în comentarii! După cum știm și la privat există sporuri. Unul e ”spor la treabă” și, adeseori, ”spor la găsit alt job”. Dar să vedeți ce distractiv o să fie să stabilim criterii de performanță…”
Attila Marton: „Practic, nu doar că crește salariul minim net pentru primari de la 5.380 la 10.430 și pentru viceprimari de la 4.036 de lei la 8.394 de lei, ci se va crește și treapta inferioară de număr de locuitori de la 3.000 de locuitori la 10.000 de locuitori.
Am prins doar cu colțul urechii știrea pe Digi24 despre salariile aleșilor locali în Legea salarizării unitare și efectiv mi-a căzut fața. Nu am datele în față, nu știu ce creștere salarială înseamnă asta pentru primarii și viceprimarii din localitățile care sunt mai apropiate de limita maximă de 10.000 de locuitori, dar cert este că primarii localităților mici primesc un cadou de fidelizare baban.”
Comportamentele neetice la job se înmulțesc, iar angajații „închid ochii”.
Mai multe studii internaționale arată o creștere îngrijorătoare a comportamentelor neetice la locul de muncă, de la fraude și minciuni în CV până la folosirea abuzivă a banilor companiei. Un sondaj realizat în Marea Britanie arată că un sfert dintre angajați cred că este în regulă să lucreze „pe ascuns” pentru o companie rivală, iar unii spun că vânzarea datelor de acces ale companiei nu este un gest grav. În același timp, aproape unul din cinci respondenți a declarat că știe cazuri de CV-uri falsificate, iar cazurile de fraudă internă par mai frecvente decât în trecut.
Problematic este faptul că tot mai mulți angajați tolerează aceste practici sau aleg să nu le raporteze de teama consecințelor. În Statele Unite, peste o treime dintre respondenți spun că nu ar semnala nereguli la locul de muncă, iar experții avertizează că firmele trebuie să-și întărească mecanismele de raportare și cultura internă. În paralel, companiile încep să analizeze și comportamentul online al candidaților, după ce au observat o creștere a semnalelor de risc pe platforme precum LinkedIn.
Întrebarea e: câte dintre aceste companii au o cultură organizațională toxică și câți dintre noi știm cum să gestionăm corect angajații problematici?
📜 Scurte și tari (I).
Între investigație și artă: Burnoutul la români, o lucrare Hacking Work expusă la Goethe-Institut București. Lucrarea noastră, colajul „Burnoutul la români: o epidemie tăcută”, a fost selectată în expoziția „Sub preș” și intră în cele aproximativ 20 de lucrări expuse, din 130 înscrise. Am gândit lucrarea ca pe un panou de investigație „decorat” cu tot ceea ce România bagă de ani buni sub preș: burnoutul tratat ca dovadă de loialitate, abuzurile normalizate, instituțiile care ajung prea târziu (sau deloc) acolo unde e cu adevărat nevoie să ofere protecție.
Vernisajul are loc pe 4 iunie, de la ora 18:00, la Goethe-Institut București. Dacă sunteți în București, veniți, și mai dați de știre și prietenilor și colegilor. Nu promitem artă comodă, dar nicio schimbare pe care a meritat vreodată să o facem n-a fost ușoară. Ne vedem acolo?
___
Companiile plătitoare de impozit pe profit vor putea împărți 15% din profit către angajați, cu trei avantaje fiscale simultane: suma e deductibilă pentru companie la calculul impozitului pe profit, angajatul plătește doar 10% impozit pe venit și e scutit de CAS și CASS. Condițiile: angajatul să aibă minim 2 ani neîntrerupți la același angajator, compania să fi avut profit și să nu aibă restanțe fiscale, iar acționarii și administratorii sunt excluși. Suma per angajat nu poate depăși totalul salariilor nete din ultimele 12 luni, iar salariul de bază nu poate fi redus ulterior pe motiv că s-a acordat participarea la profit.
Măsura este criticată de experți fiscali, care spun că ar putea fi folosită pentru optimizare fiscală și ar reduce încasările la buget. Guvernul a dat aviz negativ, însă legea a fost adoptată de Camera Deputaților și așteaptă promulgarea.
___
Samsung a ajuns la un acord cu sindicatul din Coreea de Sud, prin care unii angajați din divizia de semiconductori ar putea primi bonusuri de performanță de până la aproximativ 416.000 de dolari/angajat, în mare parte sub formă de acțiuni, ceea ce a contribuit la evitarea unei greve naționale și a impulsionat creșterea acțiunilor companiei. Înțelegerea, care urmează să fie votată, a fost mediată de guvern și vine după tensiuni legate de condițiile de muncă și de distribuirea profiturilor în cadrul uneia dintre cele mai importante divizii ale gigantului tech sud-coreean.
Acordul prevede ca bonusurile să fie legate de performanța pe termen lung a diviziei de cipuri și de atingerea unor praguri ambițioase de profit în următorul deceniu, iar evitarea grevei a fost văzută ca un semnal pozitiv pentru investitori, având în vedere rolul Samsung în economia Coreei de Sud și în lanțurile globale de aprovizionare cu semiconductori.
___
Meta a dat afară 8.000 de oameni pe 20 mai, adică 10% din forța de muncă și a mutat alți 7.000 de angajați pe proiecte care au legătură cu AI. Asta în timp ce compania tocmai raportase venituri record și anunțase investiții de până la 145 de miliarde de dolari în 2026, aproape dublu față de anul trecut. Printre angajații afectați se numără cei din echipa de integritate – grupul responsabil cu eliminarea conținutului malițios și a discursului de ură și membri ai echipelor de securitate cibernetică și divizia de content design, conform Business Insider. Echipele axate pe infrastructură AI, modele de bază și monetizare AI au fost protejate de concedieri, conform CNBC. Pare să fie tot mai mare nevoie de workshopuri care te învață să îți dai angajații afară omenește și nu printr-un simplu e-mail, și ăla primit la o oră nepotrivită.
___
Învață să faci verificări reale și să eviți țepele și înșelătoriile pentru decizii mai sigure în recrutare și business. Echipa Context lansează un workshop de due diligence și analiză de riscuri dedicat profesioniștilor din HR, recrutare și oricărei persoane care își dorește mai multă siguranță în decizii. Timp de 5 zile, între 8-12 iunie, participanții învață să verifice persoane și companii înainte să le acorde încredere, bani sau timp, să analizeze informațiile din online, să citească recomandările și să identifice rapid semnalele de risc dintr-o ofertă sau un profil profesional.
Workshopul, susținut de Biro Attila, Mihaela Tănase și Matei Roșca, este structurat în 5 module și se desfășoară online. În fiecare dimineață primești acces la un video dedicat temei zilei, cu o durată de aproximativ 20 de minute. Pe parcursul zilei poți adresa întrebări și primești răspunsuri de la traineri, iar seara participi la o sesiune live de Q&A de aproximativ 30 de minute. Avem și un cod de 10% reducere pentru comunitatea Hacking Work: HAC10. Te poți înscrie aici.
___
Juniorii din IT își găsesc tot mai greu un loc de muncă, pe măsură ce companiile reduc recrutările pentru poziții de început și devin mai selective, într-o piață a muncii influențată de concurență ridicată și de schimbările aduse de inteligența artificială, potrivit Euronews.
Doru Șupeală explică faptul că situația s-a schimbat radical față de anii trecuți: „Până acum doi-trei ani, juniorii erau tratați cu mult mai multă generozitate. Erau integrați încă din facultate în programe de internship, aveau sarcini reduse și beneficii consistente, pentru că firmele concurau intens pentru a atrage viitoarele talente.”
___
De ce nu funcționează noua OUG pentru muncitorii străini aflați în ilegalitate. Mulți dintre muncitorii străini veniți în România să muncească nici măcar nu știu că stau aici ilegal. Au venit cu viză, au semnat contracte, dar angajatorii nu au depus actele la timp sau le-au depus greșit, iar sistemul i-a trecut automat în ilegalitate fără să anunțe nimeni.
În aprilie, statul român a lansat primul program de regularizare, un fel de amnistie prin care muncitorii puteau ieși din ilegalitate prezentându-se la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). În practică, programul a debutat fără proceduri, cu funcționari care nu știau de existența ordonanței și cu practici diferite în fiecare județ. Iar muncitorii cu decizii de returnare pe numele lor, emise tot fără știrea lor, sunt excluși și riscă deportarea pe loc dacă se prezintă la ghișeu. „Bonus”: Deja există o piață neagră în care se plătesc sume mari ca să afli din interiorul IGI dacă ești sau nu pe listă.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
De ce uneori „mai puțin” funcționează mai bine.
Mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine. Acest lucru e valabil și în organizații, când prea multe comunicări și inițiative, chiar bine intenționate, pot suprasolicita atenția oamenilor și dilua mesajele importante.
Tot mai multe cercetări arată că expunerea constantă la informație reduce capacitatea oamenilor de a prioritiza mesajele relevante. Un studiu vorbește despre acest fenomen ca factor major de stres în contextul digitalizării accelerate a muncii.
Echipa Iron Mountain a observat asta în feedbackul colegilor. Deși existau multe inițiative și comunicări, cele mai apreciate erau emailurile clare și conversațiile unu la unu. Mai mult, oamenii menționau frecvent volumul prea mare de comunicări.
Pornind de aici, au simplificat lucrurile. Comunicările mai mici au fost integrate într-un newsletter lunar, au introdus un calendar intern de comunicare și au redus numărul activităților, concentrându-se pe cele care se aliniază cu ceea ce era important pentru colegi: educație, wellbeing și echilibru muncă-viață personală.
În loc să acopere cât mai multe direcții, se concentreză pe inițiativele unde pot construi consecvent și cu impact real. Uneori, asta vine și cu decizii dificile, inclusiv aceea de a nu se implica în anumite inițiative cărora nu le-ar putea acorda resursele și atenția pe care le merită.
🧠 Beneficii Istețe în practică: cultura ca bonus la salariu. Ai sala de teatru doar pentru tine și alte evenimente inedite în „pachetul corporate” de la Teatrul Elisabeta.
Confundăm grija pentru echipă cu încă o activitate de bifat. Dar oamenii nu au mereu nevoie de adrenalină, networking sau icebreakere. Uneori au nevoie doar de o seară în care să stea împreună și să se simtă bine fără să demonstreze nimic.
Am descoperit că Teatrul Elisabeta are pachete corporate fix pe ideea asta: spectacole private pentru echipe, seri complete și experiențe culturale gândite pentru companii.
Dacă ești angajator, întrebarea e simplă: Când a fost ultima dată când ai oferit oamenilor tăi un beneficiu care chiar să le aducă bucurie?
Găsești AICI link către articolul complet. Dă-i o citire și trimite-l și colegilor tăi de la muncă. Poate puneți de-o ieșire culturală împreună.
Iar dacă ai și tu beneficii faine și creative la job, nu le ține doar pentru tine. Completează formularul, iar noi documentăm povestea și o publicăm, să fie inspirație și pentru alții.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Șomajul pe termen lung poate deveni o șansă de reinventare profesională.
Tot mai mulți profesioniști descoperă că piața muncii de astăzi funcționează după reguli complet diferite față de acum câțiva ani. Chiar dacă economia rămâne stabilă, candidații petrec luni întregi fără să găsească un nou job.
Experți americani în recrutare și carieră susțin însă că problema nu este lipsa valorii profesionale, ci faptul că multe companii caută competențe noi, adaptate unei piețe aflate într-o schimbare rapidă. În locul carierelor rigide și al titlurilor clasice din CV, angajatorii pun accent pe adaptabilitate, capacitatea de a învăța rapid și experiența care poate fi aplicată în mai multe domenii.
În acest context, simpla trimitere a CV-urilor nu mai este suficientă, fiind nevoie de o abordare mai curajoasă: construirea de conexiuni profesionale, explorarea unor roluri noi, proiecte freelance sau colaborări temporare care pot deschide drumuri neașteptate. Mulți oameni își descoperă astfel abilități valoroase pe care nu le asociau cu fostul lor job și ajung să se reinventeze profesional. Perioada de șomaj nu mai este privită doar ca o pauză forțată, ci ca un moment în care cariera poate fi regândită într-un mod mai flexibil.
Sheryl Sandberg, fostă directoare de operațiuni la Meta, întărește această idee și spune că tinerii nu ar trebui să își „scrie” un drum pe 10 ani: „Nu ai nevoie de un plan pe 10 ani. Dacă aș fi avut unul, aș fi ratat internetul”, subliniind ideea că oportunitățile reale apar adesea pe neașteptate, mai ales într-o economie în transformare.
📜 Scurte și tari (II).
CEO-ul companiei Bolt, Ryan Breslow, susține că a concediat întreaga echipă de resurse umane după ce a considerat că aceasta „crea probleme care nu existau”, în urma unei restructurări mai ample prin care compania a redus numărul angajaților cu aproximativ 30%. Breslow e de părere că organizația devenise prea „comodă” în perioada de creștere, cu o cultură a „plângerilor constante” și a „lipsei de eficiență”, iar revenirea sa în poziția de conducere a fost însoțită de o schimbare către un model centrat pe rezultate și pe utilizarea mai intensă a AI-ului.
___
Dacă ești în conflict cu angajatorul și ceri documente din dosarul tău personal (contract, fișa postului, acte adiționale) și ți se spune să vii cu avocat și procură, să știi că e ilegal. Avocatnet.ro ne reamintește că legea e simplă: ai dreptul să ceri aceste documente direct, personal, fără niciun intermediar. Angajatorul e obligat să ți le furnizeze în 15 zile lucrătoare. Dacă refuză sau întârzie, e contravenție, iar amenda e cuprinsă între 3.000 și 5.000 de lei, dacă e constatată de inspectorii ITM. Pentru siguranță, nu aștepta un conflict ca să-ți ceri documentele. Cere-le de la semnarea contractului și păstrează-le. E mult mai simplu decât să le recuperezi când relația cu angajatorul s-a deteriorat deja.
___
Angajatorii au început să posteze joburi pentru sezonul de vară, cu peste 10.000 de anunțuri noi apărute la începutul lunii mai, potrivit datelor eJobs și iajob.ro. Cele mai multe vin din retail, HoReCa, turism și construcții. Multe sunt joburi sezoniere sau entry-level. Asta înseamnă că ai șanse mai mari dacă ești la început de drum sau cauți un job temporar. Salariile pornesc de la aproximativ 4.000 de lei în retail și pot ajunge spre 6.000 de lei în construcții, în funcție de domeniu.
___
Peste jumătate dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariul actual, iar 57% iau în calcul să-și schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, arată un sondaj wherewework realizat în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Nemulțumirea este dublată de percepția unui decalaj între venituri și costul vieții, salariul fiind principalul factor de presiune financiară. Clipește dacă și tu simți că ai nevoie de un salariu mai mare care să-ți acopere cheltuielile zilnice.
___
Unul dintre cei mai mari factori de stres la locul de muncă este ambiguitatea rolului, adică lipsa de claritate privind sarcinile și responsabilitățile, arată o analiză care reunește date din ultimii 60 de ani. Studiul arată că această incertitudine îi afectează pe angajați mai mult decât conflictele privind rolul sau supraîncărcarea și are un impact direct asupra productivității. Experții în HR susțin că definirea clară a rolurilor, concentrarea pe rezultate și reducerea factorilor de epuizare ar putea îmbunătăți experiența angajaților, mai ales în rândul generațiilor tinere, tot mai reticente față de pozițiile de conducere, pe care le percep ca fiind stresante și slab recompensate.
___
Ce beneficii medicale apreciază oamenii și pe ce să nu dai banii. Companiile plătesc de două ori, dacă nu gândesc bine din prima: o dată pe beneficii și încă o dată pe consecințele pe care beneficiile ar fi trebuit să le evite. Bugetul de sănătate oricum există, întrebarea e dacă îl aloci inteligent sau îl irosești pe concedii medicale și fluctuație de oameni pe care, în realitate, nu-ți permiți să-i pierzi.
Ioana Moldovan, Corporate Sales Manager MedLife România & CEO SanoPass FIT by MedLife, ne-a primit în culise și ne împărtășește cele mai prețioase lecții ale costurilor de wellbeing în companii, trăite din prima linie. Dă play și află în ce beneficii merită să investești, ce folosesc angajații și pe ce-ți irosești de fapt banii.
___
În Statele Unite, tinerii privesc piața muncii mai pesimist decât orice altă generație, iar decalajul față de adulții mai în vârstă este cel mai mare înregistrat la nivel global. În 2025, doar 43% dintre americanii cu vârste între 15 și 34 de ani au spus că este un moment bun să-ți găsești un job, cu mult sub procentul celor de 55 de ani și peste. Fenomenul este și mai interesant pentru că este recent: până în 2024, tinerii americani erau, în general, mai optimiști decât cei mai în vârstă. Acum, tendința s-a inversat, din cauza temerilor privind automatizarea, inteligența artificială și accesul dificil la joburi entry level. La nivel internațional, generațiile tinere rămân, în continuare, mai încrezătoare decât cele mai în vârstă în majoritatea economiilor dezvoltate.
___
Germanii duc o viață bună, dar nu și la muncă: doar 11% dintre angajați sunt implicați emoțional și profesional în ceea ce fac, iar peste 7 din 10 nu sunt cu adevărat conectați la job. Cu alte cuvinte, problema pare să fie felul în care sunt conduse echipele și cum este valorificat potențialul oamenilor. Interesant este faptul că 67% dintre angajați spun că acum este un moment bun să găsești un job, iar mulți sunt deschiși la schimbare. Totuși, Gallup sugerează că adevăratul blocaj este managerial: prea puțini șefi primesc sprijin, dezvoltare și training pentru a-și motiva echipele.
🌶️ Sweet and spicy.
Și tot un sweet & spicy pe tema pensiilor, Dan Panaet scria asta anul trecut, dar încă e „actuală”:
„Danemarca a ridicat vârsta de pensionare la 70 de ani. În curând, va trebui să lucrăm toată viața, plus primii câțiva ani după moarte. Ideea e să ai un loc de muncă atunci când mori, pentru că altfel, după ce-ai murit, greu te mai angajează cineva. Nu zic că e imposibil, doar că e foarte greu.”
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
