AI creează o piață a muncii „cu două viteze” la nivel global.
Inteligența artificială împinge piața muncii spre o evoluție „cu două viteze”, arată raportul PwC AI Jobs Barometer 2026, bazat pe analiza a peste un miliard de anunțuri de angajare din întreaga lume. Pe de o parte sunt joburile „profesionalizate”, unde AI-ul preia sarcinile repetitive și crește valoarea expertizei umane, iar pe de altă parte joburile „democratizate”, unde tehnologia face munca mai accesibilă pentru non-experți.
Potrivit analizei, primele categorii de joburi înregistrează creșteri mai rapide atât în ceea ce privește salariile, cât și numărul de posturi. Companiile cu o expunere ridicată la AI raportează, în medie, creșteri mai rapide ale productivității și continuă să recruteze, contrar temerilor privind reducerea masivă a locurilor de muncă. Totuși, raportul evidențiază și o transformare accelerată a cerințelor de pe piața muncii.
Cererea pentru competențe AI a crescut de opt ori mai rapid decât piața totală a muncii în ultimii cinci ani, iar abilitățile necesare în joburile expuse la AI se schimbă de peste două ori mai repede decât în restul economiei. Asta ne „obligă” să dezvoltăm rapid competențe de nivel senior, precum leadership sau gândire strategică. Dar suntem pregătiți?
România, pe primul loc în UE la lipsuri materiale și sociale severe în rândul tinerilor.
Cele mai recente date Eurostat arată că 5,8% dintre tinerii din Uniunea Europeană (15–29 de ani) se confruntă cu deprivare materială și socială severă, un nivel stabil față de anul anterior. În ansamblu, tinerii sunt ușor mai expuși la dificultăți decât populația totală din UE, unde procentul este de 6,3%.
România are cea mai ridicată valoare din Uniune, cu 15,1% dintre tineri care riscă lipsuri materiale și sociale severe. După noi, la „coada sărăciei tinerilor”, stă Grecia (14,7%) și Bulgaria (14%), iar la polul opus al clasamentului sunt țări precum Croația, Slovenia sau Polonia, unde valorile sunt sub 3%.
Tot Eurostat arată că tinerii sunt mai expuși și la riscul de sărăcie sau excluziune socială: 24,2% dintre ei se încadrează în această categorie, față de 20,9% în totalul populației din UE. Deși datele indică o situație stabilă la nivel european, avem o Românie cu mult peste media Uniunii la indicatorii de vulnerabilitate în rândul tinerilor.
🔎 Meserii sub lupă: scafandru specializat în curățarea corpurilor navelor.
Acest scafandru are rolul de a curăța coca, elicele, axele, cârma, prizele de apă și alte elemente ale navei situate sub linia de plutire și de a îndepărta depunerile biologice și murdăria acumulată pentru a menține performanța navei și a reduce consumul de combustibil. Jobul se desfășoară în condiții dificile – vizibilitate redusă, apă rece sau murdară, curenți, zgomot și riscuri legate de apropierea de echipamentele navei.
Profesia a devenit extrem de căutată după anunțul acordului de pace dintre SUA și Iran, care ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Potrivit companiilor din domeniu, cererea pentru echipele care îndepărtează algele, nămolul și crustaceele de pe carenele navelor a crescut de peste 30 de ori în doar câteva zile. O intervenție subacvatică, plătită până recent cu aproximativ 5.000 de dolari, poate ajunge acum la 8.000 de dolari pe navă, pe fondul cererii uriașe.
📜 Scurte și tari (I).
Volkswagen pregătește concedieri masive: până la 50.000 de angajați vor pleca până în 2030, dintre care 35.000 doar de la marca principală VW, în cadrul unei restructurări ample menite să reducă costurile și să crească competitivitatea. Directorul general Oliver Blume a avertizat că modelul de afaceri care a susținut compania timp de decenii nu mai este adaptat realităților actuale, în contextul concurenței tot mai puternice din China, al încetinirii pieței auto și al tranziției către vehicule electrice. În paralel, constructorul german va reduce capacitatea de producție în Europa și China, în încercarea de a-și îmbunătăți profitabilitatea și eficiența. Rămâne însă întrebarea ce se va întâmpla cu zecile de mii de angajați care vor fi afectați de aceste concedieri.
___
Blocul Național Sindical (BNS) cere interzicerea utilizării testelor poligraf în procesele de recrutare, după ce tot mai mulți candidați au reclamat că li s-a cerut să treacă prin astfel de verificări pentru a obține un loc de muncă. Sindicaliștii spun că aceste teste sunt prea invazive, nu au legătură directă cu pregătirea profesională și pot încălca dreptul la viață privată. În plus, ei susțin că un candidat nu ar trebui să fie respins doar pentru că refuză să fie testat cu poligraful și cer autorităților să intervină pentru a opri această practică.
___
Statul Român scoate la concurs 7.000 de joburi noi în armată. Ministerul Apărării Naționale a lansat o campanie masivă de recrutare pentru 6.915 poziții de soldați și gradați profesioniști în București și alte 32 de județe, procesul de înscriere fiind deschis tinerilor cu vârste între 18 și 45 de ani care au absolvit cel puțin zece clase. MApN încearcă să absoarbă forța de muncă disponibilă oferind un pachet de beneficii greu de egalat la acest nivel de studii: stabilitate contractuală deplină, solde sigure, decontarea chiriei și asistență medicală gratuită.
___
Transparența salarială nu înseamnă că salariile tuturor vor deveni publice, ci reguli mai clare și mai corecte pentru angajați și angajatori, susține experta în egalitate de șanse Claudia Berghezan. Potrivit acesteia, noua directivă europeană privind transparența salarială le va permite angajaților să afle salariul mediu pentru posturi similare din companie, nu veniturile individuale ale colegilor.
Totodată, firmele vor fi obligate să stabilească grile salariale bazate pe complexitatea posturilor și să comunice intervalul de salariu încă din etapa de recrutare, fără a mai putea solicita candidaților informații despre veniturile avute la fostul loc de muncă. Claudia afirmă că noile reguli urmăresc să reducă diferențele salariale nejustificate și să aducă mai multă transparență și predictibilitate în relația dintre angajatori și angajați. În teorie sună bine, nu? În practică încă vedem anunțuri de angajare cu „salariu atractiv”.
___
Dacă vrei să aprofundezi, CLCC continuă seria „Noi reguli pe piața muncii”. Ioana Szabo participă din partea Hacking Work. Joi, 25 iunie 2026, de la ora 11:00, hai la dezbaterea online cu titlul: „Piața muncii sub asaltul schimbărilor”, participarea este gratuită, pe bază de înscriere. Vorbim pe larg despre transparență salarială, burnout, disponibilizări, egalitate de gen, inteligență artificială și, per total, cum va arăta munca în următorii ani.
___
Cursuri IT gratuite pentru cei care au cea mai mare nevoie de un nou început. Dacă ești în căutarea unui job, vrei să schimbi domeniul sau simți că actuala ta situație profesională nu merge spre nimic bun, există un program care oferă educație tech fără niciun cost. Orange Digital Center, proiect finanțat de Fundația Orange și implementat de Digital Stack, a pregătit deja peste 3.000 de oameni din 2023 încoace, iar în 2025 își propune să ajungă la încă 2.000.
Cursurile sunt dedicate celor care se confruntă cu obstacole reale: tineri fără loc de muncă, persoane cu venituri mici, mame care reintră pe piața muncii, studenți care vor reconversie, oameni din comunități defavorizate. Dacă te potrivești, înscrie-te, sau dă de veste cuiva pe care l-ar putea interesa: locurile sunt limitate, dar finanțate integral, și poți alege dintre trei parcursuri: AI Path, Coding Path și Vibe Coding Path.
___
Există un mit recurent că românii stau mult pe șomaj și trăiesc bine din indemnizație. Datele ANOFM pentru aprilie 2026 că din cei 259.160 de șomeri înregistrați, 77,69% nu primeau niciun ban de la stat. Sunt înregistrați, dar fără indemnizație. Dintre cei 57.823 care primeau efectiv bani, 67,6% erau pe șomaj de mai puțin de 6 luni. Bine observă Radu Ioan Stoichița, că mitul „statului pe șomaj” nu e susținut de cifre, mai ales că indemnizația pornește de la 660 de lei pe lună. Nu prea e o sumă care să tenteze pe cineva să renunțe la un loc de muncă.
___
ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) a anunțat că vrea să introducă oficial meseria de „livrator de hrană” în Clasificarea Ocupațiilor din România, separat de cea de curier. Potrivit instituției, măsura este necesară deoarece livrarea de alimente presupune responsabilități specifice, precum respectarea normelor de igienă alimentară, prevenirea contaminării produselor și menținerea condițiilor adecvate de transport, mai ales în cazul alimentelor perisabile. ANPC susține că această recunoaștere ar clarifica statutul profesional al livratorilor și ar contribui la o mai bună reglementare a unui sector aflat în continuă creștere.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Dacă echipa ta nu te contrazice, ai o problemă.
Un climat de lucru plăcut nu e totuna cu siguranța psihologică. O echipă în care nu există conflicte și oamenii par mulțumiți, nu este neapărat una în care angajații simt că pot să își exprime opiniile, să recunoască greșeli sau să semnaleze probleme.
Studiile realizate de Harvard și Google arată că echipele performante nu sunt formate neapărat din cei mai talentați oameni, ci din membri care se simt în siguranță să vorbească deschis. Pentru a construi o astfel de cultură, liderii pot adopta trei comportamente: să recunoască faptul că nu au toate răspunsurile și să trateze proiectele ca procese de învățare, să solicite opinii și perspective diferite în ședințe și să reacționeze constructiv atunci când angajații semnalează probleme sau admit greșeli.
Angajatorii își pot evalua rapid nivelul de siguranță psihologică din echipă, cu ajutorul întrebărilor de mai jos:
-
Când a fost ultima dată când cineva din echipă te-a contrazis deschis într-o ședință? Dacă îți este greu să îți amintești, acesta este deja un semn relevant.
-
Ce fac angajații atunci când greșesc – raportează problema imediat sau încearcă să o gestioneze singuri? În echipele cu siguranță psihologică ridicată, problemele sunt semnalate din timp, nu ascunse.
-
Întrebările de clarificare sunt adresate în timpul ședințelor sau doar în privat? Întrebările puse în afara grupului pot indica o lipsă de confort în a recunoaște public că nu știi ceva.
-
Când ai aflat ultima dată o veste proastă înainte ca situația să escaladeze? Dacă problemele ajung la lider doar târziu, echipa a învățat deja să evite avertismentele timpurii.
🚨 Ce ne mai doare (în online)? „Diaspora bună vs migranții răi”
„Zeci de mii de români se întorc acasă în fiecare an. O fac tăcut, fără alai, cu bagajele și cu tinerețea petrecute în altă parte, în alte lumi. Unii vin cu economii și cu planuri de afaceri. Alții, pur și simplu, pentru că le-a fost dor. Dar ce găsesc când ajung nu seamănă întotdeauna cu România pe care o visaseră din străinătate sau în timp ce erau aici în vacanțe.
O antreprenoare întoarsă din Spania, un decan de facultate întors din Franța, o tânără întoarsă din Marea Britanie, doi cercetători care au studiat fenomenul repatrierii, precum și fondatorul celei mai mari platforme dedicate diasporei au vorbit despre ce înseamnă cu adevărat să te întorci acasă – și despre motivul pentru care, deși politicienii îi cheamă cu brațele deschise, românii care revin se lovesc adesea de răceala celor care au rămas.
<<Nu ești întreg, cumva. Nici acolo, nici aici. Nu aparții complet de niciun loc.>>” – văzută la Anamaria Nedelcoff.
Citește materialul integral aici: Românii întorși se simt străini acasă.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Inteligența artificială vine la pachet cu un nou tip de epuizare profesională, iar managerii nu sunt pregătiți să o gestioneze.
Pe lângă problemele clasice – șefi dificili, medii toxice sau volum mare de muncă — inteligența artificială adaugă un strat suplimentar de stres, mai ales prin modul grăbit și uneori haotic în care este implementată în companii.
Un rol important îl are și cultura din jurul ei: lipsa trainingului adecvat, presiunea de a fi mai productiv și sentimentul constant de urgență. Mulți angajați se tem că AI-ul le poate fura jobul sau că, folosindu-l zilnic, își „antrenează” propriul înlocuitor. Inclusiv tinerii din Generația Z sunt îngrijorați că utilizarea excesivă le poate eroda competențele pe termen lung.
Pe de altă parte, 55% dintre profesioniștii HR din Statele Unite cred că sănătatea mintală va deveni și mai importantă în anii următori (față de 48% anul trecut). Experții avertizează că performanța nu poate fi susținută într-o stare perpetuă de epuizare, iar soluția presupune politici proactive pentru protejarea echilibrului psihic al angajaților și manageri care au grijă de oameni.
📜 Scurte și tari (II).
Bani mulți, dar puțini doritori: joburile bine plătite pe care lumea le evită. La nivel global, numeroase profesii cu salarii care pot depăși 100.000 de euro pe an rămân neocupate din cauza condițiilor dificile de muncă. Deși oferă venituri atractive și beneficii consistente, meserii precum controlor de trafic aerian, specialist în decontaminare nucleară, medic în zone de conflict, scafandru industrial sau lucrător pe platforme petroliere implică stres ridicat, riscuri pentru sănătate, izolare și programe solicitante. Situații similare apar și în minerit, transport pe distanțe lungi sau lucrări la înălțime, unde dificultatea și pericolul cântăresc mai mult decât salariul. În schimb, rămân constant printre cele mai căutate și bine plătite meserii cele din domenii precum medicina, aviația sau dreptul, unde cererea pentru specialiști rămâne ridicată și în România.
___
1 din 3 elevi de gimnaziu folosește AI ca să îi rezolve complet temele, nu să îl ajute să înțeleagă, ci să facă treaba în locul lui. Datele vin dintr-un raport OECD realizat în șapte țări europene, printre care și România. 48% dintre tinerii de 12-17 ani au folosit ChatGPT în 2024 și aproape jumătate dintre ei au fost încurajați de propriii profesori. OECD avertizează că AI îmbunătățește performanța la teme, dar nu și învățarea reală: când externalizezi gândirea, nu mai exersezi gândirea. În ceea ce-i privește pe profesori, 57% consideră AI util pentru pregătirea lecțiilor, dar 72% se tem că pot afecta integritatea academică a elevilor.
___
48% dintre respondenți folosesc AI zilnic la muncă, însă de cele mai multe ori doar pentru lucruri simple: e-mailuri mai bine scrise, idei rapide sau task-uri punctuale, conform unui studiu upvance.global de anul trecut. Puțini îl integrează cu adevărat în felul în care lucrează, de la optimizarea proceselor până la luarea deciziilor sau reducerea muncii repetitive.
Acum este al doilea an de măsurare a maturității AI în organizațiile din România și poți contribui la primul studiu longitudinal despre cum este folosit AI-ul la job. Completează chestionarul online — durează aproximativ 6 minute, răspunsurile sunt anonime, iar rezultatele vor fi publicate la final de iulie 2026 într-un raport gratuit.
___
În Statele Unite, unii angajați cer să fie scutiți de folosirea inteligenței artificiale pe motive de conștiință sau credință religioasă. Deși încă sunt cazuri rare, ele există deja, iar instanțele tind să ia în serios astfel de solicitări, pe baza precedentelor juridice privind libertatea religioasă la locul de muncă. În paralel, inclusiv voci din zona religioasă, precum cea a Vaticanului, ridică întrebări etice despre impactul AI asupra societății, ceea ce ar putea amplifica dilemele de acest fel în viitorul apropiat.
___
Mai multe organizații propun modificarea Codului Muncii pentru acordarea unei zile suplimentare de concediu plătit părinților singuri cu copii minori, ca formă de sprijin pentru familiile în care un singur adult duce atât responsabilitățile financiare, cât și îngrijirea copiilor. Propunerea are la bază un studiu la care au participat peste 600 de părinți singuri, care arată că unul din cinci nu are pe nimeni la care să apeleze în situații de urgență, iar cei mai mulți spun că nu au suficient timp pentru familie sau pentru ei înșiși. Aproape toți respondenții ar folosi ziua liberă în plus exclusiv pentru a petrece timp cu copiii sau pentru a rezolva probleme amânate. Inițiatorii consideră că măsura ar corecta o inegalitate deja recunoscută în legislație, dar care nu se reflectă încă în Codul Muncii.
___
Bruxellesul pregătește două schimbări mari pentru piața muncii europeană, ambele așteptate să devină lege în 2026. Prima privește angajații care lucrează în altă țară UE, adică mobilitatea transfrontalieră: regulile rămân, dar toată birocrația se digitalizează, se introduce un fel de pașaport digital care permite verificarea documentelor în timp real. A doua e mai profundă: un „Act privind locurile de muncă de calitate” care vrea să reglementeze cum folosesc companiile AI și algoritmii în relația cu angajații, cum gestionează restructurările și subcontractarea, și ce obligații au în materie de sănătate mintală la locul de muncă. Niciuna nu e lege adoptată încă, sunt în consultare, rămâne să vedem cum vor arăta variantele finale. O analiză mai amplă găsești pe avocatnet.ro.
___
Performanța reală la locul de muncă nu se construiește prin frică sau presiune excesivă, ci prin încredere, siguranță psihologică și un mediu în care oamenii pot învăța din greșeli fără teama de a fi judecați. În episodul 8 din „Dialoguri Sigure”, Adela Moldovan discută împreună cu Doru Șupeală și Lavinia Herțe despre burnout, stres și rolul leadershipului în construirea unei culturi organizaționale sănătoase, în care bunăstarea și performanța pot coexista. Tu unde simți că se rupe echilibrul între performanță și presiune în munca de zi cu zi?
___
Din fiecare doi angajați care au dispărut din sectorul public în ultimul an, unul a fost un profesor dintr-o școală. Între aprilie 2025 și aprilie 2026, numărul total al angajaților din sistemul public a scăzut cu 31.235, iar aproape jumătate din această reducere vine din Educație, unde sunt cu aproape 15.000 de angajați mai puțin. În același timp, primăriile, consiliile județene și instituțiile locale au pierdut puțin peste 9.000 de angajați, iar în ministere precum Interne, Finanțe sau Sănătate vorbim de scăderi mici, de ordinul sutelor.
📆 Ce-am mai muncit recent.
„Postura de crevete”: Cum ne sabotăm sănătatea stând cuminți pe scaun. Petrecem ore întregi pe scaun, la birou, acasă sau în fața ecranelor, iar corpul nostru plătește prețul. Stăm aplecați asupra laptopului, lucrăm de pe canapea, ținem telefonul între ureche și umăr și ignorăm semnalele pe care corpul ni le transmite constant.
Sedentarismul și pozițiile incorecte au devenit atât de obișnuite încât le considerăm normale. Totuși, specialiștii avertizează că acestea pot contribui la apariția durerilor cronice, a problemelor musculare și chiar a unor afecțiuni mai serioase ale coloanei vertebrale. Pentru a înțelege mai bine efectele statului prelungit pe scaun, am discutat cu Dr. Vlad Petean, kinetoterapeut MedLife. Citește aici articolul și dă-l mai departe colegilor de la muncă.
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
