Propunere de „salariu minim pentru roboți”: avertisment privind pierderile de locuri de muncă din cauza AI.
Un antreprenor din domeniul tehnologiei, Charles Radclyffe, avertizează că guvernele nu sunt pregătite pentru impactul inteligenței artificiale (AI) asupra pieței muncii și propune o măsură neobișnuită: taxarea utilizării AI, asemănătoare unui „salariu minim pentru roboți”. El susține că firmele folosesc deja sisteme AI care pot realiza sarcini de birou în câteva secunde, în timp ce oamenii ar avea nevoie de zile sau chiar săptămâni pentru aceleași activități. În opinia sa, fără o formă de reglementare sau taxare, adoptarea rapidă a AI ar putea duce la reducerea semnificativă a angajărilor, mai ales în rândul muncii de birou.
Radclyffe avertizează că, deși multe companii nu concediază încă masiv, acestea angajează deja mai puțini oameni din cauza automatizării, ceea ce ar putea crea în viitor situații de șomaj de lungă durată. Pe de altă parte, alți lideri din industrie, precum Oliver Conger, consideră că este prea devreme pentru astfel de taxe și că AI ar trebui încurajată pentru a crește productivitatea și a transforma industria. Guvernul britanic spune că urmărește evoluția situației și intenționează să intervină dacă schimbările din economie vor afecta semnificativ locurile de muncă.
Crezi că ar trebui taxate companiile care folosesc AI pentru a înlocui oameni?
Mesajul celor 15.000 de români care au semnat petiția #VremLegeaBurnout a ajuns în Parlamentul European.
Săptămâna aceasta am vorbit în Parlamentul European despre eforturile pe care le facem ca să avem și în România o lege funcțională pentru epuizarea profesională, în cadrul evenimentului ”Breaking the Silence: Mental Health in Europe”.
La invitația europarlamentarului Nicu Ștefănuță, colegii noștri, Ioana Szabo și Doru Șupeală, au stat de vorbă cu parlamentari europeni, cu președintele Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European, dar și cu medici psihiatri, psihologi, terapeuți, experți în drept și politici publice despre pașii concreți pe care îi putem face împreună.
Am cerut ajutor și o directivă europeană care să ne sprijine într-o implementare corectă, și am căutat să aflăm unde e locul cel mai logic pe care mențiunile privind epuizarea profesională îl pot ocupa în legislația românească. Știm deja că Europa nu va putea rezolva problemele României în locul nostru, dar ne poate ajuta: avem nevoie de modele europene, de experiență comparată și de un cadru mai limpede pentru riscurile psihosociale, prevenție și recuperare.
Acesta este mesajul primit de la vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță: „Vom avea un raport pe sănătate mintală care va cuprinde partea de burnout și o obligativitate pentru statele membre UE, adică și România, să recunoască bolile profesionale și de stres ocupațional. Atunci, argumentului de aici, european, se poate folosi pentru o lege în România. Mai mult de atât, putem stimula asta și prin bani. Dacă la buget includem niște fonduri care sunt pentru sănătate mintală, pe burnout, practic creăm o cerere. Adică: vrei banii, trebuie să ai legislația.”
Prea mult timp am fost pur reactivi. Ori burnoutul e un semnal de alarmă al întregului sistem. Cu cât mai repede recunoaștem asta, cu atât mai repede putem spera emitem o strategie coerentă și să reparăm lucrurile înainte de următoarea tragedie.
📜 Scurte și tari (I).
De ce ziua în care nu faci nimic „util” poate fi cea mai bună investiție în productivitate (P). „Nu am timp pentru mine” este una dintre frazele care pot anunța instalarea burnoutului și scăderea performanței la job. Într-o piață a muncii unde doar 21% dintre angajați sunt implicați activ la job, a ignora nevoia de „reset” și de bunăstare mintală nu e doar o chestiune personală, ci o eroare de business. Studiile recente confirmă că investițiile în sănătatea mintală și abilitățile cognitive, așa-numitul „capital cerebral”, pot aduce economii globale de peste 6.000 de miliarde de dolari.
Pe 6 iunie, la București, festivalul Wanderlust 108, care are loc în grădina Hotelului Caro, propune o rețetă interesantă de resetare fizică și mentală: Un „triatlon al stării de bine” care combină mișcarea, yoga, meditația și workshopurile de wellbeing. Nouă ne-a atras atenția în mod special panelul susținut de Psihicool, care abordează bariera „lipsei de timp”: cum să înveți să te mai alegi și pe tine din când în când, fără să te simți vinovat. Pont pentru HR: cu codul HACKING15 aveți 15% reducere la bilete pentru oamenii din echipele voastre. Le puteți achiziționa de AICI.
___
Cloudflare concediază 20% dintre angajați, adică peste 1.100 de posturi la nivel global. Deși compania are rezultate financiare bune, cu venituri în creștere față de anul trecut, spune că cererea pentru AI a explodat, utilizarea internă crescând cu peste 600% în trei luni. Conducerea subliniază că aceste reduceri nu au legătură cu performanța angajaților, ci cu modul în care compania își reorganizează activitatea pentru „era AI agentic”. CEO-ul Matthew Prince a explicat că unele roluri nu vor mai fi necesare pe viitor, pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai integrată în procesele companiei.
___
Anunțurile false de angajare devin o problemă tot mai mare în Europa. Un studiu LinkedIn arată că aproape unul din trei recrutori din Marea Britanie și Germania a fost victima furtului de identitate, iar tinerii din Generația Z sunt cei mai vulnerabili la astfel de escrocherii, atrași de promisiunea unor joburi „prea bune ca să fie ratate”. Escrocii cer adesea bani în avans pentru taxe de viză, verificări sau echipamente, iar mulți candidați ignoră semnalele de alarmă din cauza presiunii financiare și a dificultății de a găsi un loc de muncă. România se află printre țările cele mai afectate, fraudele de acest fel reprezentând aproape 20% din totalul înșelătoriilor raportate.
___
„Burnoutul la români: o epidemie tăcută”, lucrarea colegelor noastre Iza, Lore și Ioana, a fost selectată în cadrul expoziției colective „Sub preș”. Lucrarea este construită ca un dosar de investigație vizuală, cu date și mărturii reale. Este un demers asumat de întreaga echipă și face parte din misiunea Hacking Work. Faptul că ajunge în offline, pe un perete de galerie, e un prilej de a aduce subiectul în fața unor oameni noi.
Expoziția face parte din Fiți cu-Minți Creative Fest 2026, festivalul organizat de Săfițicuminți, o comunitate care susține artiști ce provoacă societatea să-și trezească creativitatea dincolo de confort. Prin tema acestei ediții, „Sub preș”, curatorii au căutat lucrări cu un „al doilea nivel”, ce se descoperă după prima privire, în orice mediu: instalație, colaj, fotografie, text, video. Vernisajul are loc pe 4 iunie 2026, la Goethe Institut București. Ne vedem acolo?
___
Interviurile de angajare realizate cu AI sunt tot mai criticate de candidați, mulți spunând că sunt „complet oribile”, impersonale și chiar umilitoare. Un nou sondaj din Marea Britanie arată că aproape jumătate dintre persoanele aflate în căutarea unui job (47%) au trecut prin astfel de interviuri, iar 30% au renunțat la proces din cauza lor. Oamenii descriu experiența ca fiind rece și artificială: răspunsuri date în fața unei camere, fără contact uman, fără reacții și uneori cu limite stricte de timp care îi fac să vorbească forțat sau nesigur.
Unii spun că nu știu nici măcar dacă au fost evaluați de o persoană reală, iar alții se plâng că sistemele nu înțeleg pauzele, emoțiile sau modul natural de comunicare. Deși companiile le folosesc pentru a gestiona numărul mare de aplicații, tot mai mulți candidați cer revenirea la interviurile cu oameni.
___
Raportul Inspecției Muncii pe 2025: scădere a numărului de salariați din România. Diminuarea numărului de angajați și de contracte nu poate fi atribuită unui singur factor. Cauzele sunt pensionările, restructurările individuale și angajările blocate în sectorul public. Două alte cifre din raport ies în evidență: peste 500.000 de angajați au două sau mai multe contracte active în același timp – legal, dar cu riscul real că orele se suprapun și oamenii nu se mai odihnesc. Și tot în jur de 500.000 de contracte sunt încheiate pe perioadă determinată, adică temporare. Problema este că legea spune că contractul temporar e excepția, nu regula, iar când ajungi la jumătate de milion de cazuri, excepția pare că a devenit regulă. Asta înseamnă că mulți angajatori evită angajamentele pe termen lung față de propriii angajați.
70% dintre medicii rezidenți români specializați în Sănătate Publică și Management cu Aviz de Liberă Practică iau în calcul plecarea din țară, în lipsa unor oportunități profesionale clare, arată un studiu național. Deși cei mai mulți sunt mulțumiți de pregătirea lor (97,6%), cercetarea evidențiază dificultăți majore precum lipsa locurilor de muncă (43%), birocrația, instabilitatea și influența politică în sistem. 16,5% vor să plece sigur, iar peste jumătate iau în calcul această decizie în funcție de oportunități, în timp ce doar 31% își doresc să rămână în România. Specialiștii avertizează că riscul este pierderea unei generații întregi de medici bine pregătiți, în condițiile în care sistemul de sănătate are deja nevoie acută de personal și reforme reale în management, debirocratizare și valorificarea competențelor.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Cel mai implicat angajat din echipă poate fi și cel mai epuizat. Ce pot face liderii.
Angajații din Statele Unite și Canada sunt cei mai implicați și cei mai stresați din lume, arată Gallup. Paradoxal, nivelul de implicare profesională este foarte ridicat, ceea ce sugerează că, pentru mulți oameni, dedicarea față de muncă vine la pachet cu epuizare și presiune constantă.
Și suntem aproape siguri că acest lucru este valabil în cazul angajaților de la nivel global, nu doar al americanilor și canadienilor. Problema constă în faptul că mulți angajați nu simt că au suficientă autonomie, sprijin sau spațiu de respiro.
Ce pot face liderii pentru a reduce stresul? Pot începe cu întrebări specifice și conversații oneste:
-
Ce parte a muncii tale ți se pare cea mai importantă acum și ce parte te consumă?
-
Cine beneficiază de munca pe care o faci?
-
Cum preferi să îți faci munca?
Nu uita: oamenii care găsesc sens în ceea ce fac și simt că au autonomie sunt mai optimiști și nu încep ziua de luni tânjind după cea de vineri.
📅 Ce-am mai publicat recent.
Organizațiile devin ceea ce tolerează, nu doar ceea ce promovează. Cultura reală nu stă în cuvintele scrise pe pereți, ci în comportamentele care sunt acceptate zi de zi. Antoneta Galeș vorbește despre această responsabilitate invizibilă și decisivă a liderilor și despre felul în care se formează, în timp, normele reale de lucru:
„Una dintre responsabilitățile organizației este să nu tolereze minciuna, manipularea, sarcasmul constant, jocurile de putere sau umilirea oamenilor în numele performanței. Pentru că ceea ce nu este discutat devine, în timp, acceptat, organizația trebuie să observe, să sancționeze și să oprească.”
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Perfecționismul la locul de muncă nu garantează o performanță mai bună.
Cercetări recente arată că performanța la job nu depinde atât de mult de perfecționism, cât de alinierea dintre așteptările angajaților și cele ale managerilor. Un studiu realizat de University of Florida Warrington College of Business a analizat diferența dintre perfecționismul „auto-impus” al angajaților și perfecționismul „impus de alții”, adică standardele ridicate ale șefilor. Rezultatele arată că atunci când aceste două tipuri de așteptări coincid, oamenii lucrează mai eficient, sunt mai satisfăcuți și riscul de burnout scade.
Problemele apar atunci când standardele managerilor nu sunt clare sau nu se potrivesc cu modul în care angajații înțeleg „munca bine făcută”. Concluzia cercetătorilor este că perfecționismul nu este nici bun, nici rău în sine, dar devine problematic atunci când nu este aliniat. De aceea, comunicarea clară a așteptărilor, feedbackul constant și discuțiile deschise între angajați și manageri sunt esențiale pentru un mediu de lucru sănătos.
📜 Scurte și tari (II).
Un start-up din Cluj vrea să aducă în pachetele de beneficii ale angajaților din România o platformă de meditație în VR, pe care au dezvoltat-o. Brain Symphony funcționează pe Meta Quest și peste 10.000 de utilizatori din 35 de țări au testat deja produsul. Platforma e disponibilă pentru utilizatori individuali, dar direcția mai interesantă e cea corporate: echipa merge la companii din orașele mari din țară cu o flotă de 20-25 de headseturi VR, organizează sesiuni de 45 de minute cu câte 10 oameni și acoperă 60-70 de angajați în 4-5 ore. Urmează inclusiv listarea pe platforma de beneficii a celor de la Edenred.
Cosmin Coția, unul dintre cei doi fondatori, ne-a spus că pentru dezvoltarea Brain Symphony au colaborat experți în domeniu, universități din România dar și cu parteneri din alte țări. În următoarele trei luni vor lansa și o aplicație mobilă ca extindere a ecosistemului. Dacă vrei să testezi un pilot pentru echipa ta, Cosmin te încurajează să-i dai de veste printr-un mesaj.
___
1 din 5 adulți este neurodivergent. Asta înseamnă că sunt deja în echipa ta, în familia ta, printre prietenii tăi — sau poate chiar ești tu. România încă nu i-a numărat cu adevărat și nici nu a construit suficiente mecanisme prin care să le ofere acces real la educație, muncă și participare activă în societate. Nicoleta Mariana Orlea a scris un articol bine documentat despre ce înseamnă neurodivergența, câți adulți neurodivergenți există, ce date și politici are deja Europa și de ce România este încă în urmă când vine vorba de recunoaștere, sprijin și incluziune.
___
Un robot pe nume Gabi a devenit călugăr budist la un templu din Seul. A participat la ceremonia de inițiere sugye, a rostit cinci jurăminte adaptate pentru un robot – să respecte viața, să fie pașnic cu alți roboți, să asculte oamenii, să nu mintă și să economisească energie. Iar în loc de arsura rituală pe braț primită de călugării umani, a primit un abțibild și un colier de mătănii. Robotul e unul comercial, fabricat în China, care costă de la 13.500 de dolari. Budismul sud-coreean pierde credincioși și liderul ordinului Jogye a anunțat la începutul anului că vrea să integreze AI în tradiția budistă, semn că vrea să atragă și noile generații înspre religie.
___
În timp ce multe companii încă privesc inteligența artificială cu scepticism, un start-up românesc încearcă să demonstreze că AI-ul poate deveni un ajutor real pentru angajați, nu un înlocuitor al lor. Mihai Gheorghe și echipa sa au construit Conresti Solutions, o companie care automatizează procese repetitive din IMM-uri, mai ales din domeniul construcțiilor, reducând sarcini care durau ore întregi la doar câteva minute. Antreprenorul spune că firmele românești vor să adopte AI, dar au nevoie de soluții practice și oameni care să le explice cum poate fi folosit eficient în business.
Echipa a trecut și prin programul „Avânt în antreprenoriat” organizat de BT Stup, experiență care i-a ajutat să își dezvolte partea de vânzări și strategie financiară. Planul startupului este ca, în următorii ani, să transforme soluțiile dezvoltate pentru clienți într-un produs scalabil care să poată fi folosit de cât mai multe firme românești.
___
57% dintre angajații din Europa cred că își pot găsi ușor un loc de muncă, însă doar 12% sunt implicați și motivați la jobul actual, arată un studiu Gallup, ceea ce evidențiază un contrast puternic între optimismul față de piața muncii și satisfacția reală la locul de muncă. Astfel, chiar dacă oportunitățile sunt percepute ca fiind mai bune ca oricând, mulți angajați nu găsesc sens sau satisfacție în joburile actuale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra productivității și viitorului pieței muncii din Europa.
___
Guvernul a publicat prima radiografie completă a statului român. 161 de pagini despre câți oameni lucrează la stat, cât costă și cât de eficient funcționează. Avem peste 13.900 de instituții publice active, 1.421 de companii de stat și 1,25 milioane de posturi plătite din bani publici. Cheltuielile cu personalul au fost de 9,3% din PIB în 2024, în creștere față de anul precedent. Aproape 200.000 de angajați la stat au două sau mai multe contracte active. Problema cu datele este că Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii și Agenția Funcționarilor Publici raportează cifre diferite pentru același lucru. Statul nu are o bază unitară de date despre propriii angajați. Sistemele sunt alimentate manual de mii de raportori locali, ceea ce generează erori și inconsistențe.
Documentul menționează și o bombă demografică: peste 55% dintre angajații din instituțiile publice au peste 45 de ani. Între 50% și 60% vor ieși la pensie în următorii 15 ani. Poate fi o oportunitate de restructurare naturală, dar numai dacă există voință și planificare.
___
UniCredit a lansat Prime, un nou serviciu dedicat clienților cu venituri mai mari din 9 țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Acesta combină avantajele aplicațiilor digitale rapide cu accesul la consultanță umană reală. În practică, clienții Prime vor avea acces la un bancher personal direct din aplicație, servicii prioritare, oferte și credite cu dobânzi preferențiale, lounge-uri în aeroporturi și alte beneficii de lifestyle. UniCredit spune că modelul a fost construit pe baza unui studiu realizat pe peste 11.000 de persoane, care arată că oamenii nu mai vor să aleagă între digital și interacțiune umană, ci își doresc ambele într-o experiență simplă și rapidă.
💡 Știați că: Românii sunt mai critici decât restul europenilor în ceea ce privește economia și nivelul de trai.
Șapte din 10 români consideră că economia națională merge într-o direcție greșită, iar doar 49% sunt mulțumiți de situația lor profesională, comparativ cu media europeană de 70%, arată cel mai recent raport Eurobarometru. Inflația și creșterea costului vieții sunt principalele preocupări pentru români, iar aproape jumătate se așteaptă ca situația economică să se înrăutățească în următorul an. În același timp, încrederea în instituțiile naționale rămâne scăzută, doar 31% spunând că au încredere în Guvern.
Cu toate acestea, percepția asupra Uniunii Europene este mai optimistă. 61% dintre români au încredere în viitorul UE, iar aproape jumătate au încredere în instituțiile europene, mai mult decât în Parlamentul sau Guvernul României. Românii consideră că educația, sănătatea, securitatea și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie priorități pentru bugetul european.
