Guvernul pregătește noi reglementări pentru angajarea muncitorilor străini.
Un proiect de ordonanță introduce, în premieră, obligația agențiilor de plasare de a constitui un depozit financiar care să acopere eventuale riscuri: repatrierea lucrătorilor, sprijin în situații dificile sau plata amenzilor dacă nu respectă legea. Măsura vine pe fondul unei creșteri accelerate a numărului de lucrători străini, de la câteva mii în 2015 la un contingent de 90.000 aprobat de Guvern în prezent, și încearcă să aducă mai multă responsabilitate în acest sistem.
În paralel, autoritățile române promit proceduri mai simple și mai rapide pentru angajatori, inclusiv o platformă unică de gestionare a accesului pe piața muncii și o listă actualizată periodic cu ocupațiile deficitare. Proiectul mai prevede standardizarea contractelor și introduce principiul „angajatorul plătește”, care interzice taxele percepute lucrătorilor.
Între timp, în Spania, 500.000 de imigranți ilegali pot deveni muncitori cu acte în regulă. Guvernul Sánchez a adoptat săptămâna trecută prin decret, ocolind Parlamentul unde nu are majoritate, o măsură prin care jumătate de milion de imigranți fără acte pot primi permis de ședere și muncă de un an. Condiția principală este să dovedească că locuiesc deja în Spania de cel puțin 5 luni și să aibă cazier curat. Majoritatea sunt din America Latină și muncesc deja în agricultură, turism și servicii. Argumentul oficial este că Spania îmbătrânește și nu are suficientă forță de muncă fără ei. Opoziția conservatoare spune că măsura recompensează migrația ilegală și că numărul real de beneficiari ar putea depăși un milion.
Subiectul este complex, cu multe implicații. Încercăm să redăm o imagine echilibrată, dar dincolo de cifre și măsuri, rămâne întrebarea: Cum putem construi și la noi un sistem care nu doar să acopere nevoia de forță de muncă, ci să ofere și protecție reală și integrare demnă pentru cei care vin să lucreze aici?
Semimaratonul de la Beijing a fost câștigat de un robot.
Duminica trecută un robot umanoid roșu numit „Lightning”, dezvoltat de producătorul de telefoane Honor, a terminat un semi-maraton în 50 de minute și 26 de secunde, mai rapid decât orice om care a alergat vreodată această distanță. A bătut 12.000 de oameni. Anul trecut, cel mai rapid robot terminase în 2 ore și 40 de minute, aspect care ne arată cât de repede se îmbunătățește tehnologia.
Dragoș Stanca, observă foarte bine că „Imaginile amuzante cu roboții care se antrenează preced un semnal care va schimba radical piața muncii. Este lumea care vine peste noi în ritm exponențial și pe care Europa pare să o înțeleagă prea greu, iar România o refuză până ce realitatea ne va lovi.“ China în schimb are peste 150 de companii care produc roboți umanoizi, subvenționate masiv de către stat și un plan național până în 2030 care include fabrici populate exclusiv de roboți.
📜 Scurte și tari (I).
„Sporul de stres” primit de angajații CCR, mai mare decât un salariu în privat: peste 2.000 de euro. Indemnizațiile trec și de 47.000 de lei, iar peste ele se adaugă un bonus de 25% pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică”, o compensație care, în multe cazuri, depășește venitul lunar al unui angajat din mediul privat. Oficial, presiunea și responsabilitatea justifică aceste sume; neoficial, discuția readuce în prim-plan sistemul generos de sporuri din sectorul public, unde venitul final pare mai degrabă rezultatul unui mecanism încărcat de adaosuri decât al unui salariu clar definit.
___
Pe 29 aprilie organizăm împreună cu Școala SPOR workshopul „Fii un lider mai bun pentru tine și echipa ta”, susținut de Paul Bercea și moderat de Doru Șupeală. Este un workshop de psihologie aplicată în leadership, construit în jurul a două direcții: auto-observarea propriului stil de lucru prin metoda VERP și instrumente practice pentru a construi relații de încredere cu oamenii din echipă. Lucrăm pornind de la situații reale de la job: reacții sub presiune, blocaje în colaborare, tensiuni care apar între tine și oamenii cu care lucrezi. Dacă vrei să participi, rezervă-ți locul aici.
___
Agricultura și industria alimentară nu vor mai avea un salariu minim diferit. Guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2026, angajații din aceste sectoare să fie plătiți cel puțin la nivelul salariului minim brut pe economie, adică 4.325 de lei. Până acum, pragul minim din agricultură și industria alimentară era de 4.050 de lei. Practic, statul renunță la o excepție care ajunsese să nu mai aibă sens: salariul minim „preferențial” din aceste domenii risca să rămână sub salariul minim general din economie. Guvernul spune că vrea să evite astfel diferențele salariale între sectoare, în general.
___
O fabrică uriașă nu va mai produce deloc mașini din 2028, după ce grupul Stellantis a decis să o transforme într-un centru pentru piese și reciclare de vehicule. Stellantis este compania care deține mărci precum Opel, Peugeot, Citroën, Fiat și Jeep. Compania, ultima uzină auto din zona Parisului, anunță o investiție de circa 100 de milioane de euro pentru noua activitate, și anunță totodată oficial că renunță la aproximativ 600 de oameni, prin pensionări și plecări voluntare. Sindicatele spun însă că riscul real este mult mai mare: uzina are azi în jur de 1.900 de angajați, iar noile activități ar avea nevoie de doar 200-300 de oameni. Cu alte cuvinte, acolo unde Stellantis vorbește despre reconversie, sindicatele văd concedieri mascate.
___
„L-am angajat să muncească, nu să-l întreb de sănătate” e una dintre cele mai păguboase idei care încă circulă prin companii. Pentru că adevărul e simplu: când oamenii nu sunt bine, nici businessul nu mai merge bine. Laurențiu Giușcă, corporate director MedLife, explică de ce sănătatea fizică, emoțională și prevenția nu mai sunt beneficii „drăguțe”, ci decizii care influențează direct performanța, implicarea și loialitatea oamenilor. Ba chiar și profitul. Dă play episodului de podcast și hai să vezi de ce sănătatea angajaților este noul avantaj competitiv în business.
___
Peste jumătate dintre statele membre sau candidate la OCDE analizează sau au introdus deja limite de vârstă pentru accesul copiilor la rețelele sociale, însă România nu se numără printre ele, arată o analiză recentă a organizației. Majoritatea țărilor vizează praguri de 15–16 ani, pe fondul îngrijorărilor legate de riscurile din mediul online, de la conținut nepotrivit la impact asupra sănătății mintale. Experții subliniază că astfel de măsuri sunt doar o parte a soluției, fiind nevoie de politici mai ample pentru protejarea copiilor în mediul digital.
___
Se lansează primul studiu național despre cultura emoțională la locul de muncă din România, o inițiativă a El Romania, HR HUB și Lumea D&I, care își propune să înțeleagă cum se simt oamenii la muncă și să transforme aceste experiențe în date reale pentru un mediu profesional mai sănătos. Completarea durează aproximativ 7 minute, iar răspunsurile sunt 100% anonime. Studiul se adresează tuturor profesioniștilor activi din România, indiferent de rol sau industrie, iar implicarea lor ajută la construirea unui mediu de lucru mai echilibrat, performant și sustenabil.
___
România se află printre statele cu cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, cu doar 69% în 2025, față de media europeană de 76,1%, potrivit datelor Eurostat. Scriam asta în ediția trecută, dar acum Doru Șupeală vine cu explicații suplimentare și indică drept cauze principale migrația masivă, munca la negru și datele statistice incomplete, care nu surprind realitatea din teren, unde mulți români lucrează în străinătate sau în economia informală. Doru respinge ferm ideea că românii nu muncesc și afirmă răspicat: „Nu suntem un popor leneș”.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Liderii de azi riscă să rămână în urmă fără „power skills”.
Liderii se confruntă astăzi cu un decalaj între abilitățile lor și cerințele reale ale rolului, într-un context în care încrederea în echipe scade, implicarea angajaților este tot mai mică, iar inovația are de suferit, arată Ruth Gotian într-o analiză publicată de Harvard Business Review. Problema nu ține de intenții sau de personalitate, ci de lipsa unor competențe esențiale, precum comunicarea, empatia și capacitatea de a construi relații solide în echipă.
Pe măsură ce avansează în carieră, liderii nu mai sunt evaluați pentru abilitățile tehnice, ci pentru modul în care reușesc să inspire, să asculte și să mobilizeze oamenii din jurul lor. Totuși, mulți tratează aceste „power skills” ca fiind opționale, deși ele sunt esențiale pentru performanță. Lipsa lor duce la probleme de comunicare – angajații nu se simt în siguranță să contribuie sau să inoveze.
Soluția, spune autoarea, este dezvoltarea acestor abilități prin practici simple, dar constante: liderii trebuie să își asculte activ echipele, să înțeleagă direct experiența angajaților și să învețe inclusiv de la colegi mai tineri sau diferiți de ei. În organizațiile unde aceste competențe sunt cultivate, oamenii devin mai implicați, mai motivați și contribuie cu idei mai bune, ceea ce duce la rezultate mai solide și la o cultură sănătoasă pe termen lung.
🌶️ Sweet & spicy.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Părinții, mai productivi la muncă în aproape 4 din 10 cazuri.
Aproape 40% dintre angajați spun că au devenit mai productivi la muncă după ce au avut copii, potrivit unui studiu global, iar pentru alți 34% nivelul de performanță a rămas neschimbat. Doar 28% au raportat o scădere, ceea ce contrazice ideea larg răspândită că părinții devin mai puțin eficienți profesional. În total, aproape trei sferturi dintre respondenți nu au simțit un impact negativ asupra productivității după apariția copiilor.
Explicația ține mai ales de abilitățile dezvoltate acasă: gestionarea mai bună a timpului, organizarea în situații de „haos controlat”, jonglatul cu mai multe lucruri în paralel și o mai bună rezistență la stres. Aceste competențe sunt transferate direct în activitatea profesională, iar rezultatele variază și în funcție de regiune, în funcție de sprijinul oferit părinților.
Ai grijă de angajații părinți? Spune-ne. Dacă ne citești, cel mai probabil faci parte dintre cei care încearcă să facă lucrurile bine (și) pentru oamenii lor. Dacă în compania ta există practici bune pentru angajații care sunt și părinți, nu le ține doar pentru tine, Parenting Friendly Organizations le mapează acum la nivel național. Completează formularul – nu durează decât 3 minute – iar compania ta poate fi parte din această hartă și unul dintre exemplele de bune practici pentru întreaga piață românească a muncii.
📜 Scurte și tari (II).
Noile reguli din piața muncii ajung din nou în centrul dezbaterii, iar Hacking Work este parte din conversație. Vineri, 24 aprilie 2026, de la ora 11.00, are loc cea de-a 62-a dezbatere profesională marca CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu tema „Noi reguli pe piața muncii (II): Schimbări legislative, transparență, creșterea costurilor și IA”. La eveniment va participa colega noastră Ioana-Cristina Szabo. După interesul ridicat stârnit de prima parte a discuției, organizată în 24 februarie, ediția de vineri continuă conversația despre subiecte care îi preocupă tot mai mult pe angajatori, profesioniștii de HR și candidați. Te poți înscrie gratuit.
___
Studenții din România câștigă mai mulți bani decât înainte, dar cheltuielile au crescut atât de mult încât își permit mai puține lucruri, iar cei care nu lucrează rămân fără bani înainte de finalul lunii, avertizează Uniunea Studenților din România, pe baza datelor din raportul Eurostudent VIII. Potrivit analizei, cheltuielile lunare au crescut cu 56%, ajungând la aproximativ 3.809 lei, în principal din cauza chiriilor și a inflației, iar peste o treime dintre studenți spun că se confruntă cu dificultăți financiare serioase.
Tot mai mulți studenți sunt nevoiți să muncească pentru a se întreține, ceea ce le afectează participarea la cursuri, în timp ce lipsa locuințelor accesibile și problemele din mediul universitar pot duce la creșterea abandonului. Reprezentanții studenților cer măsuri urgente pentru adaptarea sistemului educațional la realitățile economice actuale și pentru asigurarea unui acces echitabil la educație.
___
2026 este cel mai prost an pentru absolvenți de la pandemie încoace. Aproape jumătate dintre proaspeții absolvenți americani sunt subangajați (adică muncesc în posturi sub nivelul diplomei lor). Numărul joburilor disponibile a scăzut la minimul din 2020, marile companii continuă concedierile, iar AI taie fix joburile de început de carieră, cele prin care o generație întreagă își construia experiența. Asta nu înseamnă că e imposibil să găsești un job dacă ești la început de carieră, ci că sunt apuse vremurile în care știai calea sigură pe care să o apuci. Modelul „faci facultate, găsești job în domeniu” se destramă cam peste tot în lume, nu e o problemă tipic americană.
___
Pe 25 aprilie 2026, la Sala Luceafărul din București, are loc conferința „Educație pentru succes – Ce e dincolo de viitor?”, un eveniment dedicat modului în care tehnologia, inteligența artificială și schimbările sociale rescriu educația și creșterea copiilor. Printre speakeri se numără Dragoș Stanca, Oana Moraru, Mihnea Măruță, Doru Căstăian, Diana Stănculeanu și alți specialiști din educație, psihologie și comunicare, care vor vorbi despre impactul AI asupra copiilor, gândirea critică, sănătatea emoțională și provocările lumii digitale. Îți poți achiziționa bilet de AICI.
___
Aproape o treime dintre americani folosesc substanțe chiar și în timpul programului de lucru pentru a face față stresului, arată un nou studiu. În același timp, aproape toți respondenții (99%) recurg la alcool, medicamente sau alte substanțe pentru a gestiona stresul zilnic, iar peste jumătate au crescut consumul în ultimul an. Fenomenul ajunge astfel direct în mediul profesional: aproape 70% au consumat astfel de substanțe înainte de a începe ziua, în timpul programului sau chiar în ședințe. Principalele cauze sunt presiunea financiară, costurile ridicate ale vieții și accesul dificil la servicii medicale și de sănătate mintală, ceea ce îi împinge pe mulți către soluții rapide de „deconectare”, cu efecte grave asupra sănătății și productivității.
___
Disney concediază 1.000 de oameni. Noul CEO al Disney, Josh D’Amaro (numit în martie 2026), a anunțat printr-un memo intern concedierea a 1.000 de angajați din diviziile de film, TV (inclusiv ESPN), produs, tehnologie și funcții corporate. Marvel Studios pare cel mai afectat, circa 8% din echipă dată afară, în special în departamentul de efecte vizuale. D’Amaro motivează decizia prin nevoia de „forță de muncă mai agilă și tehnologic-pregătită”. Disney avea ~231.000 de angajați la finalul lui 2025. Ne-am fi putut opri aici cu știrea, dar compania a raportat profituri de miliarde, iar în unele perioade recente a ajuns chiar să nu plătească impozit federal pe profit în SUA, folosind mecanisme legale. Astfel, pare că aceste concedieri sunt mai puțin despre „adaptare” și mai mult despre reducerea costurilor.
___
Ești profesor? Cum te simți? Vorbim mult despre elevi, programe, reforme și rezultate. Mult mai rar întrebăm însă și profesorii cum mai sunt și cât mai pot. Acum există un instrument care încearcă să facă exact asta: „Indexul stării de bine a profesorilor din România”.
Dacă ești profesor, completează-l. Dacă ai în jurul tău oameni care lucrează în educație, trimite-l mai departe. Chestionarul este confidențial, răspunsurile sunt anonimizate, iar rezultatele vor ajuta la înțelegerea reală a presiunilor, nevoilor și problemelor cu care se confruntă profesorii din România.
Fondatorul care a vândut o companie cu 63 de milioane de euro la 26 de ani, despre ce îți trebuie ca să construiești ceva.
Christoph Gerber a fondat la 23 de ani Lieferando (echivalentul german al Tazz sau Glovo), fără cercetare de piață serioasă și cu toată lumea în jur spunându-i că nu o să meargă. A vândut afacerea la 26 de ani cu aproape 63 de milioane de euro. Apoi a fondat Talon.One, o platformă care ajută brandurile mari să gestioneze promoții, reduceri și programe de loialitate pentru clienți. Din nou, toată lumea i-a spus că nu o să meargă. A mers.
Într-un interviu recent pentru Euronews, el spune că tocmai asta e rețeta: reziliență, optimism că orice problemă se poate rezolva și un ego suficient de mare ca să nu îți pese ce spun ceilalți. Dacă ar fi analizat piața cu atenție înainte de Lieferando, recunoaște el, probabil nu ar fi intrat niciodată.
Acum, la 40 de ani și cu trei copii, Gerber spune că munca nu trebuie să fie identitatea nimănui. După program, laptopul se închide. El duce copiii la înot și la hochei și se descrie ca „plictisitor în afara muncii, lucru care e complet în regulă.” Pe piatra funerară nu vrea scris ce companii a construit, ci cum a fost ca tată, prieten și partener.
📖 Cartea câștigătoare.
De ce cu unii oameni simțim imediat că „merge”, iar cu alții nu? Răspunsul pe care ni-l oferă Kate Murphy în „De ce facem clic” ține de „sincronia interpersonală”, un fel de dans invizibil prin care ne potrivim automat cu cei din jur: de la gesturi și tonul vocii, până la ritmuri biologice precum pulsul sau activitatea creierului. Pe scurt, nu doar ne înțelegem unii pe alții, ci ajungem, fără să ne dăm seama, să funcționăm pe aceeași frecvență.
Cartea arată că această „aliniere” influențează felul în care ne simțim, luăm decizii și construim relații. Emoțiile se transmit, stările se propagă, iar uneori „vibe-ul” unei persoane sau al unei camere chiar contează mai mult decât ce se spune.
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
