Mai multă muncă nu înseamnă mai multă productivitate: mesajul pe care Europa trebuie să-l audă.
Cancelarul german Friedrich Merz s-a întors recent din China cu mesajul că germanii trebuie să muncească mai mult și să fie mai productivi pentru a nu rămâne în urmă. Discursul său a criticat inițiative precum săptămâna de 4 zile, zilele de lucru de 6 ore sau concediile extinse: „Nu mai fiți atât de leneși”.
Totuși, Germania se află deja printre cele mai productive economii din lume, la nivelul SUA, iar provocările din industria auto nu provin din lipsa de muncă, ci din management și viziune. În plus, automatizarea rapidă schimbă modul în care se lucrează la nivel global: în istorie, perioadele de tehnologie nouă au fost urmate de scurtarea duratei muncii, nu de creșterea ei.
Mesajul nostru: productivitatea nu vine din ore suplimentare, ci din cercetare, inovație și muncă inteligentă. Europa nu are nevoie de mai multă muncă cronofagă, ci de strategie și adaptare la revoluția tehnologică pentru a concura cu succes cu China și SUA.
Este un mesaj confirmat și de cercetători. MIT, spre exemplu, folosește termenul „Noua Producție”: nu trebuie să muncim fizic mai mult sau să fim mai obosiți, ci mai bine echipați tehnologic pentru a crea un echilibru între cunoștințe, date și oameni. În loc de ore suplimentare, avem nevoie de sisteme care „fac mai mult cu mai puțin”. Să ceri performanță prin volum de ore într-o eră a algoritmilor e ca și cum ai încerca să câștigi un Mare Premiu de Formula 1 biciuind și mai tare calul de la căruță.
Jack Dorsey dă afară 4.000 de oameni cu un mesaj empatic. Să-l citim printre rânduri, totuși.
Fondatorul Block (fostul Square) a trimis recent un mesaj empatic, scris ca la carte, dar care a cam zguduit lumea muncii. Compania renunță la 4.000 de oameni (din 10.000). Angajații pleacă cu pachete compensatorii (20+ săptămâni de salariu, 6 luni asigurare medicală, 5.000 dolari pentru tranziție). Anunțul a dus la o creștere imediată a acțiunilor cu 24-25%.
Nu luăm această decizie pentru că am fi în dificultate, spune Dorsey. Ba chiar așteptau un profit de vreo 3 miliarde de dolari pe 2025. Păi și atunci? Motivul invocat este că instrumentele AI pe care le-au creat și le folosesc, împreună cu echipe mai mici, permit un nou mod de lucru care schimbă fundamental ce înseamnă să construiești și să conduci o companie.
Andra Pintican observă cinismul unei decizii menite să crească și mai mult profitul, cu ajutorul aceluiași AI pe care angajații l-au ajutat să fie construit. Dragoș Stanca vede însă această veste ca începutul erei „AI-prenoriatului”. El zice că nu mai e treaba șefului tău să te pregătească pentru viitor. Cine rămâne în zona de confort va fi înlocuit, iar cine învață să folosească agenții AI va deveni el însuși o micro-corporație agilă.
Totuși, ce se întâmplă cu oamenii care nu pot deveni antreprenori și nu au 20 de săptămâni compensatorii care să le faciliteze o tranziție?
📜 Scurte și tari (I).
În 2024, femeile ocupau 35,2% din toate pozițiile manageriale din Uniunea Europeană, în creștere față de 31,8% în 2014. Cele mai mari procente se înregistrează în rândul managerelor tinere: 39% dintre managerii cu vârste între 15 și 39 de ani sunt femei, însă procentul scade odată cu vârsta și ajunge la 34,4% între 40 și 64 de ani și 26,5% pentru cei peste 65 de ani. La nivel de țări, Suedia conduce topul cu 44,4% femei în funcții de conducere, urmată de Letonia (43,4%) și Polonia (41,8%), în timp ce Cipru, Croația și Italia înregistrează cele mai mici procente, sub 28%. Iar vestea cu adevărat bună este că, din 2014, majoritatea țărilor din UE au înregistrat creșteri ale reprezentării femeilor în poziții de conducere.
___
Compania Chimcomplex, cel mai mare producător de substanțe chimice din regiune, va concedia cel puțin 1.200 de angajați începând cu luna aprilie și va opri o parte din producția de la Borzești și Râmnicu Vâlcea. Decizia vine după un an dificil, în care cifra de afaceri a scăzut cu 29%, iar compania a înregistrat pierderi de 179 de milioane de lei, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la energie și gaze. Conducerea spune că mediul economic a devenit imprevizibil și că planul guvernamental de relansare nu include măsuri concrete pentru industriile mari consumatoare de energie.
În paralel, compania va opri două proiecte de investiții finanțate prin PNRR, cu riscul pierderii a 150 de milioane de euro pentru România, și își va orienta strategia către import și trading de produse chimice, estimate la 1,2 miliarde de euro anual. Proprietarul Ștefan Vuza spune că mii de locuri de muncă din lanțurile de furnizori ar putea fi afectate, iar economia ar putea resimți efectele pentru cel puțin patru ani.
___
România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a șasea lună consecutivă. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a fost de 8,5%, potrivit Eurostat, în timp ce media la nivelul UE a coborât la 2%. La polul opus, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%) și Finlanda și Italia (1%). Deși inflația din România a scăzut ușor față de decembrie (8,6%), rămâne mult peste restul statelor membre. Datele indică o rată anuală chiar mai ridicată, de 9,6%, cu scumpiri accentuate la servicii (peste 11%), dar și la mărfuri nealimentare și alimente. În același timp, BNR estimează că inflația va coborî treptat, până la 3,9% la finalul lui 2026 și 2,7% în 2027.
___
Burger King va folosi inteligența artificială pentru a verifica dacă angajații spun „vă rog” și „mulțumesc”. Compania testează un asistent vocal, integrat în căștile angajaților, care analizează conversațiile cu clienții și măsoară nivelul de amabilitate. Dincolo de asta, AI-ul ajută și în operațiunile zilnice: oferă instrucțiuni pentru prepararea produselor, semnalează lipsa stocurilor sau problemele tehnice și sincronizează rapid meniurile din restaurant. Tehnologia este testată în câteva sute de locații și ar putea fi extinsă la nivel național în Statele Unite până la finalul lui 2026. Crezi că măsurile de acest fel îi ajută pe angajați să lucreze mai bine sau adaugă un nivel suplimentar de control care face munca mai stresantă?
___
O companie cu sediul în Târgu Jiu a fost amendată cu 90.000 de lei de către ITM Gorj, după ce a plătit salariile angajaților cu o întârziere mai mare de o lună față de termenul stabilit în contracte. Sancțiunea face parte dintr-o serie de controale desfășurate săptămâna trecută în județul Gorj, în urma cărora au fost efectuate 63 de verificări și aplicate 33 de sancțiuni, în valoare totală de 322.500 de lei. Inspectorii au dispus totodată 87 de măsuri obligatorii pentru remedierea neregulilor și ne reamintesc că, în România, întârzierea plății salariului cu peste o lună constituie contravenție și se sancționează cu amendă pentru fiecare angajat afectat. Și ne place să vedem că instituțiile statului își fac treaba, dar ar fi util ca ITM-ul să ne spună și despre ce firmă este vorba, fără să ne lase să elucidăm singuri misterul.
___
Muncitorii străini care lucrează în România trimit anual peste 1,5 miliarde de euro acasă, potrivit datelor Eurostat. În total, aproximativ 150.000 de lucrători non-UE sunt activi pe piața muncii din România, în special în producție, construcții, comerț și HoReCa, număr aflat în creștere de la an la an. Pe de altă parte, România a primit anul trecut 4,89 miliarde de euro de la românii care muncesc în străinătate. Diferența rămâne pozitivă pentru România, însă, pe măsură ce economia se bazează tot mai mult pe forță de muncă importată, volumul banilor trimiși în afara țării devine tot mai relevant.
___
În 2024, pensiile femeilor de peste 65 de ani în UE au fost, în medie, cu 24,5% mai mici decât ale bărbaților. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat în Malta (40,3%), Olanda (36,3%) și Austria (35,6%), iar cele mai mici în Estonia (5,6%), Slovacia (8,4%) și Ungaria (9,6%). Analiza pensiilor mediane confirmă această discrepanță: femeile primesc cu 24,9% mai puțin decât bărbații, cu diferențe maxime în Luxemburg (43,3%), Spania (41,1%) și Olanda (39,6%), și minime în Estonia (-0,3%), Ungaria (0,4%) și Danemarca (2,7%).
___
Code for Romania a lansat Centrul pentru Cariere, prima soluție digitală dedicată sprijinirii tinerilor în alegerea unui drum profesional. Platforma a fost creată pornind de la întrebările esențiale pe care și le pun studenții și viitorii absolvenți despre viitorul lor: alegerea domeniului potrivit, pregătirea pentru o anumită carieră sau dezvoltarea competențelor necesare pentru primul job. Centrul pentru Cariere funcționează ca o hartă digitală care îi ajută pe utilizatori să înțeleagă unde se află din punct de vedere profesional, ce opțiuni au și ce pași concreți trebuie să urmeze.
Platforma include fișe de job actualizate, ghiduri practice pentru redactarea CV-ului și pregătirea interviului, precum și resurse pentru dezvoltare personală și profesională, iar conținutul este actualizat constant, inclusiv prin contribuțiile specialiștilor din diverse domenii. Mai multe detalii despre această inițiativă găsești AICI.
___
Burnoutul nu este o dramă individuală, ci un eșec al sistemului, cu efecte directe asupra economiei și relațiilor de muncă, iar România are nevoie de un cadru legislativ clar pentru prevenirea epuizării profesionale. Mesajul a fost transmis de colega noastră, Ioana-Cristina Szabo, în cadrul unei dezbateri organizate de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. Ioana a subliniat că 67% dintre angajații români se află în risc de burnout, ceea ce plasează țara pe locul al doilea în Europa, și a atras atenția asupra costurilor reale pe care epuizarea le are pentru companii și economie. Proiectul de lege se află încă în dezbatere și urmărește introducerea unor măsuri clare de prevenție și responsabilitate comună între angajați și angajatori.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
8 Martie – despre femei, carieră și echilibru.
Luna martie ne amintește să celebrăm femeile în toate rolurile lor, profesionale și personale. Fiecare are propriul drum în carieră, cu dificultăți și momente de tranziție care cer sprijin și adaptare, cum ar fi revenirea la muncă după concediul de maternitate.
Ce poate face un angajator pentru a susține momentele de tranziție ale angajaților săi:
-
Să ofere program flexibil, acolo unde specificul muncii permite;
-
Să faciliteze programe de mentorship sau buddies pentru a facilita readaptarea după o perioadă de absență, precum cea de concediu de maternitate;
-
Să pună la dispoziția angajaților resurse practice (workshopuri, ghiduri etc);
-
Să aibă conversații individuale cu HR sau managerii pentru a identifica nevoile specifice.
Exemplu concret: Iron Mountain are o campanie, IM Back, destinată mamelor care revin din concediu de maternitate prin care acestea participă la întâlniri cu reprezentanții inițiativei, sunt puse la curent cu noutățile companiei, beneficiază de flexibilitate și de un grup de sprijin care le ușurează tranziția.
Anul acesta, de 8 Martie, hai să privim dincolo de prăjituri sau flori și să construim medii de lucru incluzive, care să răspundă nevoilor reale ale colegelor și colegilor noștri.
🧠 Beneficii Istețe: Pyronova transformă grija pentru sănătate în obicei.
În multe companii, wellbeingul arată bine mai ales în prezentări. La Pyronova, însă, unul dintre cele mai apreciate beneficii e cât se poate de concret și folosit: masaj la birou și kinetoterapie organizate săptămânal. În noul studiu de caz din seria Beneficii istețe, arătăm cum un beneficiu simplu, bine țintit și susținut intern poate deveni un obicei real, care face oamenii să performeze și se simtă mai bine în corpul (și la jobul) lor.
În spatele acestui beneficiu stă însă o cultură mai largă de grijă și recunoaștere: de la bonusuri consistente, program flexibil și zile suplimentare de concediu, până la dezvoltare profesională, investiții în formarea noilor colegi și implicare inclusiv în educația viitorilor ingineri. Dacă vrei să vezi cum arată, în practică, un pachet de beneficii care chiar ține cont de oameni și ce poate învăța orice angajator de aici, citește articolul complet.
Ai și tu exemple de angajatori care oferă beneficii istețe? Hai să-i scoatem în față!
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Brain Economy – creierul devine cel mai valoros activ economic.
Ce este Brain Economy? Pe înțelesul tuturor, este un nou model economic în care principala sursă de bogăție este „capitalul cerebral”, adică sănătatea mintală și abilitățile noastre cognitive, de la empatie la adaptabilitate și rezolvarea problemelor complexe. Conform unei analize recente McKinsey, ne aflăm într-un moment în care viteza tehnologiei și a inteligenței artificiale depășește capacitatea biologică de procesare a omului, generând un val de burnout și stres care ne costă trilioane de dolari.
Soluția nu este să muncim mai mult până la epuizare, ci să investim în reziliența creierului cu aceeași urgență cu care investim în tehnologie; să curățăm mediile de lucru toxice și să ne protejăm capacitatea de a gândi clar. Dacă reușim să punem creierul în centrul economiei, am putea adăuga până la 12% la PIB-ul global până în 2050.
📜 Scurte și tari (II).
Spune-ți slăbiciunile și oamenii vor avea mai multă încredere în tine. Sună contraintuitiv, dar cercetările arată că liderii care se deschid sunt percepuți ca fiind mai credibili decât cei care ascund totul. Un studiu a arătat că aproape toți managerii vorbeau despre punctele forte la prima întâlnire cu un angajat nou, dar doar o treime menționau și o slăbiciune. Un experiment ulterior a confirmat faptul că liderii vulnerabili sunt percepuți ca fiind mai de încredere, nu mai puțin competenți. Cheia este echilibrul între transparență și vulnerabilitate. Prea multă tăcere poate eroda relațiile și încrederea, la fel cum prea multă expunere poate afecta percepția de competență.
___
Tinerii din Europa se confruntă cu unele dintre cele mai serioase probleme de sănătate mintală la nivel global, potrivit unui studiu realizat de organizația americană Sapien Labs. Cercetarea arată că tinerii europeni raportează niveluri mai scăzute de bunăstare psihică decât cei din mai multe regiuni precum America Latină, Africa sau Asia de Sud-Est. Raportul leagă declinul în special de patru factori: legături familiale slabe, nivel redus de spiritualitate, acces timpuriu la smartphone (în Europa, în jur de 12–13 ani) și consum ridicat de alimente ultraprocesate.
___
Rolex a deschis o școală de ceasornicari în Texas pentru a salva un meșteșug pe cale de dispariție, oferind un program gratuit prin care profesioniștii pot câștiga până la 95.000 de dolari pe an. Concurența este acerbă: în 2024, peste 560 de candidați s-au bătut pentru doar 27 de locuri, iar participanții sunt absolvenți de liceu, tineri care au renunțat la facultate, foști corporatiști sau profesioniști tehnici. Această tendință face parte dintr-un context mai larg: tinerii caută meserii care nu vor fi afectate de AI, iar companiile încep să investească în programe de formare pentru artizani.
___
Google extinde obligativitatea utilizării inteligenței artificiale și pentru angajații non-tehnici, de la vânzări la strategie, iar folosirea AI va fi inclusă în evaluările de performanță. Managerii le cer angajaților să integreze AI în sarcinile zilnice, de la redactarea documentelor strategice la analiza apelurilor cu clienții, iar seniorii trebuie să demonstreze mai multă competență decât colegii juniori. CEO-ul Sundar Pichai și CFO-ul Anat Ashkenazi susțin că aproape jumătate din codul Google este deja generat de AI și revizuit de ingineri.
___
Cultura productivității îi împinge pe oameni spre doomscrolling, adică obiceiul de a derula fără oprire conținut pe rețelele sociale, susține Vlad Dumitrescu în cea mai nouă ediție Online Brew. Platforme precum TikTok, Instagram și Facebook sunt construite cu mecanisme precum infinite scroll și algoritmi de personalizare care mențin utilizatorii conectați, oferind conținut adaptat preferințelor și vulnerabilităților fiecăruia. Dincolo de designul tehnologic, textul arată că, într-o societate obsedată de performanță și optimizare personală, scroll-ul fără scop devine un refugiu temporar față de presiunea constantă de a fi productiv, chiar dacă nu aduce beneficii reale, ci mai degrabă o formă de evadare digitală.
___
Angajații Uber au o clonă AI a CEO-ului Dara Khosrowshahi, pe care o folosesc pentru a se pregăti înainte de a vorbi cu el. Potrivit declarațiilor făcute de CEO într-un podcast, unele echipe au creat un „Dara AI”, un model care imită stilul său de gândire și tipul de întrebări pe care le pune. Angajații își prezintă ideile în fața versiunii digitale, își ajustează argumentele și slide-urile, apoi merg la întâlnirea reală mai bine pregătiți. Khosrowshahi spune că, deși AI poate ajuta la analiză și la procesarea datelor, încă nu poate înlocui pe deplin rolul unui executiv, mai ales când vine vorba de decizii luate în timp real. Exemplul arată însă cât de rapid urcă inteligența artificială în ierarhia organizațională, până la nivel de CEO.
___
Mind Architect și Pagina de Psihologie au lansat un nou episod care explorează conflictele în relații ca oportunități de apropiere, nu ca semne de incompatibilitate. Gáspár György, invitatul episodului, explică în ce mod tensiunile dintre oameni pot fi gestionate constructiv și cum miturile despre certuri sau „călăreții apocalipsei relaționale“ pot fi depășite prin comunicare și înțelegere. Ne place inițiativa pentru că oferă instrumente concrete pentru a transforma conflictele în momente de creștere și conexiune.
___
Angajații din sectorul public ar putea obține decontarea integrală a ochelarilor necesari muncii la calculator. Într-un dosar aflat la Tribunalul Cluj, avocata Anja Mărginean-Cosma a contestat plafonul de 500 de lei prevăzut de OUG nr. 53/2024, susținând că ar putea încălca atât Constituția, cât și dreptul Uniunii Europene. Instanța i-a admis cererile și a sesizat Curtea Constituțională a României și Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a clarifica dacă limitarea sumei și impunerea unor condiții suplimentare sunt legale. Dacă soluția va fi favorabilă, toți salariații care plătesc din buzunar diferența pentru ochelari ar putea beneficia de decontarea completă. Practic, instanța pune în discuție un principiu simplu: sănătatea la locul de muncă nu ar trebui să fie plafonată sau condiționată.
💡 Știați că: Boții au început să angajeze oameni.
Platforma RentAHuman le permite agenților AI să caute și să plătească persoane reale pentru sarcini din lumea fizică: de la livrări și participări la evenimente până la simple acțiuni promoționale. În doar câteva zile, peste jumătate de milion de utilizatori s-au înscris pentru a putea fi „închiriați” de inteligența artificială, iar plățile sunt făcute prin criptomonede, Stripe sau credite interne, cu fonduri păstrate în escrow (banii nu ajung imediat la vânzător, ci rămân „blocați” într-un cont special până când tranzacția este finalizată corect).
Fenomenul a stârnit și controverse. Minjae Kang, considerat primul om angajat de un AI, a declarat: „Sincer, mi se pare foarte ciudat să fac o treabă atribuită de un AI. M-am luptat mult cu ideea dacă să accept sau nu. Dar mi-am dat seama că simplul fapt de a ține acest semn în centrul orașului Toronto, lăsând mulți oameni să-l vadă, ar putea stârni gânduri importante și ne-ar putea ajuta să ne pregătim pentru următoarea eră”.
În timp ce unii experți văd proiectul ca pe o simplă strategie de marketing, fondatorii susțin că este începutul unei noi piețe a muncii, în care AI creează, nu elimină, joburi.
🌶️ Sweet & spicy.
