Anxietatea la job e tratată de obicei ca o problemă personală, rezolvabilă prin tehnici individuale de gestionare a stresului. Lista de cauze pe care o dau specialiștii arată însă altceva. Aproape toate țin de felul în care e organizată munca: termene, prioritizare, relații, sprijin. Sunt variabile pe care le controlează organizația, nu angajatul.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că anxietatea și depresia costă economia globală peste un trilion de dolari anual în productivitate pierdută. E o cifră care mută discuția din zona beneficiilor pentru angajați în zona costurilor operaționale.
Ce declanșează anxietatea în mediul profesional
Dr. Mircea Andreica, psiholog MedLife, o definește ca stare persistentă și enumeră factorii care o produc:
„Anxietatea în mediul profesional este o stare persistentă de presiune, teamă legată de diverse situații de muncă. Ea este determinată de presiunea performanței, de perfecționism, de termenele limită foarte strânse, relațiile tensionate cu colegii, cu superiorii, competiția excesivă sau lipsa de sprijin din partea organizației.
Un astfel de mediu scade considerabil performanța echipei și are impact la nivel individual în sănătatea fizică și mentală.
E important ca organizația să creeze un mediu predictibil pentru angajați, să prioritizeze sarcinile, să ofere sprijin, suport în realizarea lor, să lucreze la formarea și consolidarea echipelor de lucru.”
Din cele șase cauze enumerate, una singură pare individuală: perfecționismul. Celelalte cinci descriu condiții de lucru. Iar în lista de măsuri, Dr. Andreica pune mediul predictibil pe primul loc, înaintea prioritizării sarcinilor și a sprijinului în execuție.
Cum se manifestă la angajat
Amânarea apare pe taskurile la care miza percepută e mare: eviți să începi sau să răspunzi pentru că te blochează ideea de a nu face lucrul perfect. Verificarea repetată vine din aceeași sursă, cu același rezultat: treci de zece ori prin document și rămâi cu senzația că ai omis ceva. Iar sistemul nervos ajunge să reacționeze la notificări ca la o alertă, cu puls crescut la fiecare notificare din Slack sau Teams.
Ce poate face organizația și ce poate face angajatul
Pentru manageri, pârghia cea mai ieftină e precizarea contextului. Un mesaj de tipul „vorbim despre raport, nu e nicio problemă urgentă” costă zece secunde și scutește un coleg de câteva ore de scenarii. Predictibilitatea despre care vorbește Dr. Andreica se construiește din astfel de detalii, nu din programe de wellbeing.
Pentru angajat, o tehnică documentată e numirea stării: când apare blocajul, formulează explicit „acesta este un moment de anxietate, nu e un eșec real”. Nu schimbă cauza, dar oprește escaladarea până când cauza poate fi discutată.
Dezvoltăm proiectul „Oameni sănătoși. Organizații sănătoase” împreună cu MedLife, partenerul ideal pentru un stil de viață sănătos.
Sursa foto cover: Vitaly Gariev / Unsplash
