Parlamentul a votat: poți investi bani pentru pensie fără să plătești anual impozit pe câștiguri.
Vei putea deschide un cont special numit CEI (Cont de Economii și Investiții) la o bancă sau la un broker autorizat. Pui bani în el cât și când poți, alegi tu unde-i investești – acțiuni, obligațiuni, fonduri – exact ca la un cont normal de investiții. Cam cum e fondul de pensii 401k la americani (cu diferențe, dacă stai să analizezi punctual).
La un cont clasic de investiții, plătești impozit de fiecare dată când vinzi cu profit sau primești dividende. Aici statul te taxează diferit și sunt două variante:
- CEI-S: pui bani din venitul net (deja impozitat). Nu mai plătești nimic pe câștiguri și nici când îi retragi.
- CEI-D: banii pe care îi pui se scad din venitul brut, deci investești mai mult de la început. Plătești impozitul abia la retragere.
Noi credem că e o inițiativă binevenită în primul rând pentru că readuce în atenția publică discuția despre viitorul financiar al fiecăruia dintre noi. Conform unor estimări, în 2035 România va avea 1 angajat la 2,5 pensionari. Sistemul public de pensii, construit pe principiul „cei care muncesc acum plătesc pentru cei pensionați acum”, nu prea mai are cum să țină pasul. Această lege nu rezolvă problema de bază, dar ne dă o alternativă ca să nu depindem 100% de pensia de stat.
România are cele mai puține locuri de muncă disponibile din UE.
Doar 0,5%, conform celor mai noi date Eurostat. Asta înseamnă că din toate posturile de muncă existente în economie, doar 0,5% sunt disponibile chiar acum și angajatorul caută activ pe cineva din afara companiei să le ocupe. La polul opus, Olanda are 4,1% (de opt ori mai mult). Cum spune sociologul Ciprian Iftimoaei, cifra poate indica o cerere slabă de forță de muncă sau o prudență din partea angajatorilor.
Dar în același timp, știm că avem de-a face cu șomaj ridicat în rândul tinerilor, import de forță de muncă din străinătate și cerere de forță din partea angajatorilor din anumite sectoare economice (HoReCa, turism, curierat, comerț), iar asta indică niște dezechilibre în piața muncii din România. La nivel european, construcțiile și HoReCa au cele mai multe joburi deschise, iar rata generală de angajare e în scădere ușoară față de anul trecut în majoritatea țărilor UE.
„Bonus”: Romanian Business Leaders cere viitorului Guvern să trateze ca prioritate problema tinerilor care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. În 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani erau în această situație, aproape dublu față de media UE, de 11%. RBL propune ca Guvernul să stabilească obiective clare pentru reducerea ratei NEET, să spună cine este responsabil și să publice trimestrial rezultatele.
Scurte și tari (I).
„Oamenii sunt prioritatea noastră.” Până încep să coste bani. De multe ori, așa aflăm cât valorează o declarație. Când apare o investiție în flexibilitate, wellbeing, echitate, parenting sau incluziune, ce îl face pe decident să spună „da”? Impactul în business? Dovezile? Valorile? Intuiția? Primele răspunsuri dintr-un chestionar realizat de Oana Cojuhovschi sunt deja interesante: 52% caută impact măsurabil în business, 45% vor KPI și rezultate clare, dar doar 3% spun că se uită la cercetare externă credibilă.
Așa că ne propunem să contribuim și să aflăm: cât de „data-driven” sunt, de fapt, deciziile referitoare la oameni? Dacă ești CEO, fondator, manager, lucrezi în HR/People & Culture sau ai un cuvânt de spus în astfel de decizii, avem nevoie de răspunsul tău. Chestionarul durează aproximativ 5 minute și îți arată la final și propriul „decision lens”: Business, Evidence, People sau Purpose. Iar dacă nu tu aprobi bugetele, dar știi cine o face în organizația ta, trimite-i linkul.
–
ANAF verifică veniturile nedeclarate din străinătate: cine riscă să primească decizii de impunere. ANAF a început, din iulie 2026, să trimită decizii de impunere pentru veniturile obținute în străinătate în perioada 2021–2025 de românii care figurează în continuare ca rezidenți fiscali în România. Cei care primesc notificări au la dispoziție 45 de zile pentru a demonstra că și-au plătit taxele în țara în care locuiesc și muncesc. Avocatul Bogdan Palade explică însă că impozitul de 70% nu se aplică automat tuturor românilor din diaspora sau oricărei sume nedeclarate, ci depinde de natura venitului și de situația fiscală a fiecărei persoane. Românii care și-au mutat rezidența fiscală în alt stat, dar nu au notificat ANAF, sunt sfătuiți să depună chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale și să păstreze documentele care dovedesc unde au locuit și unde și-au plătit taxele.
–
Până în 2029, 30% dintre angajații concediați pentru că au fost înlocuiți de AI ar putea fi reangajați, estimează Gartner. Motivul? Companiile care folosesc AI doar pentru a reduce costurile riscă să taie prea mult și prea devreme: doar 1% dintre concedierile din prima jumătate a anului 2025 au dus la creșterea productivității cu ajutorul AI. Problema este că, atunci când dai afară oameni, nu elimini doar costurile cu salariile. Pierzi experiența lor, relațiile cu clienții, cunoștințele despre organizație și capacitatea de a lua decizii.
–
Trăim mai mult, iar asta schimbă felul în care ne gestionăm banii. În schimb, sistemele financiare sunt încă construite în jurul unui model de viață relativ liniar: studii, carieră, familie, pensionare. Raportul „The Future of Personal Finance”, realizat de UniCredit împreună cu National Innovation Centre for Ageing, arată că acest model nu mai corespunde realității. Carierele au mai multe întreruperi, responsabilitățile de îngrijire se împart între generații, iar veniturile provin tot mai des din surse diferite. În acest context, patru schimbări devin importante: parcursuri de viață mai flexibile, responsabilități financiare împărțite, planificare din timp și venituri mai flexibile.
Pentru oameni, asta înseamnă că siguranța financiară nu mai ține doar de un salariu stabil și de economiile pentru pensie, ci și de capacitatea de a face față perioadelor de tranziție, îngrijirii celor apropiați sau unor venituri fluctuante. Raportul subliniază faptul că băncile, angajatorii și companiile ar trebui să își adapteze produsele și serviciile la aceste realități: să permită mai multă flexibilitate, să ofere sprijin înainte ca problemele financiare să devină crize și să țină cont de faptul că deciziile despre bani sunt tot mai des luate în familie și între generații.
–
Proiectul de lege care elimină supraimpozitarea contractelor part-time a fost amânat cu 2 săptămâni în Camera Deputaților (din nou). Proiectul, depus încă din 2023, ar reduce taxele pe munca part-time, taxate acum ca și cum ai munci 8 ore, chiar dacă lucrezi 2 ore. România are doar 2% contracte part-time, față de 17% media UE.
–
Orange România pregătește un program de plecări voluntare și pensionări anticipate, potrivit unui mesaj transmis miercuri angajaților de CEO-ul companiei, Julien Ducarroz. Deocamdată, nu sunt cunoscute numărul persoanelor vizate, departamentele afectate, criteriile de selecție sau valoarea pachetelor financiare oferite. Angajații care se încadrează în criteriile stabilite vor fi contactați individual de departamentul HR și vor putea refuza plecarea. Compania precizează că, dacă măsurile nu vor genera suficiente reduceri de costuri operaționale, ar putea recurge și la alte măsuri de optimizare. Orange România avea aproximativ 3.931 de angajați la finalul lui 2025, cu circa 3,2% mai puțini decât în anul precedent.
–
Volkswagen intenționează să desființeze încă 50.000 de locuri de muncă. Anunțul vine după ce producătorul și-a redus puternic estimarea privind marja de profit operațional, la maximum 1%, în condițiile în care vânzările din China încetinesc, costurile de restructurare cresc, iar compania a înregistrat o depreciere de 6 miliarde de euro legată de Porsche. Între timp, mii de angajați Volkswagen, BMW și Bosch au protestat în Germania, cerând protejarea locurilor de muncă și a fabricilor.
Problemele Volkswagen fac parte dintr-o criză mai amplă a industriei auto germane. Din 2019, sectorul a pierdut deja aproximativ 100.000 de locuri de muncă, iar furnizorii de componente au renunțat la alte 74.000 de posturi. Producătorii germani se confruntă cu încetinirea pieței din China, cu presiunea tot mai mare a unor companii locale precum BYD, cu costuri ridicate de producție și cu nevoia de a ține pasul cu trecerea la mașini electrice și tehnologii digitale.
–
Mihaela Ciuraru, fondatoarea Centrului de Carieră EMTHRIVE, vrea să ajute 10.000 de tineri, în 100 de zile, să-și găsească direcția în carieră. Programul îi ajută să-și înțeleagă mai bine abilitățile, să exploreze opțiuni de carieră și să transforme întrebarea „Nu știu ce să fac cu viața mea” în câteva direcții concrete și un plan de acțiune. Inițiativa vine după trei ani de la participarea Mihaelei Ciuraru la „Imperiul Leilor”, unde a obținut o investiție de 50.000 de euro, iar proiectul a devenit între timp un centru acreditat, cu metodologie și echipă. Participarea costă 50 de lei pentru fiecare adolescent, iar părinții au acces gratuit. Ce crezi despre această inițiativă?
Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Small talk-ul poate conta în carieră.
Gen Z este generația care vorbește cel mai des în contexte informale, dar și cea care evită cel mai mult conversațiile față în față. Un sondaj Preply realizat în SUA arată că 58% dintre tineri fac small talk zilnic, însă 87% au evitat cel puțin o conversație față în față în ultimul an.
Iar asta poate avea consecințe: 82% spun că evitarea conversațiilor informale le-a creat probleme la muncă. Pentru angajații mai tineri, o discuție scurtă cu șeful pe hol, la cafea sau înaintea unei ședințe poate fi și o ocazie de a fi remarcat. 23% dintre cei din Gen Z folosesc astfel de conversații pentru a atrage atenția liderilor asupra lor.
Știați că: AI-ul comprimă procesele creative, iar asta poate crea probleme ulterior.
Inteligența artificială generativă poate face munca creativă mult mai rapidă, dar cercetătorii avertizează că uneori comprimă prea mult procesul. Un studiu realizat la RTL Nederland arată că etape care înainte implicau mai mulți oameni – brainstorming, design, feedback și verificări – pot fi acum concentrate într-o singură interacțiune cu un instrument AI. De exemplu, o echipă a creat cu AI o imagine pentru o campanie, clientul a aprobat-o, iar apoi întreaga echipă a trebuit să recreeze ceva ce fusese meșterit digital. În mod firesc, unele detalii s-au dovedit imposibil de reprodus.
Aici apare „colapsul procesului”, spun cercetătorii: timpul câștigat la început se poate tranforma mai târziu în muncă de corectare și aliniere. Iar problema nu se limitează la publicitate. Același lucru se poate întâmpla când o echipă de produs creează un prototip AI, un arhitect generează rapid o randare sau o echipă de software produce un demo. Cercetătorii recomandă ca specialiștii care intervin în etapele ulterioare să fie implicați mai devreme, iar clienții să aibă mai multe puncte de verificare. AI-ul poate accelera procesul creativ, dar nu ar trebui să elimine etapele în care oamenii pun întrebări, verifică dacă o idee este fezabilă și decid ce merită păstrat.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Anunțurile de angajare trebuie să spună mai mult decât ce presupune jobul.
Un anunț de angajare care enumeră responsabilitățile rolului s-ar putea să nu convingă un candidat cu experiență. Potrivit unei analize Monster, 63% dintre cele aproape un milion de schimbări de joburi analizate au presupus trecerea la o altă companie, dar păstrarea aceleiași funcții. Pentru acești oameni, important este ce le oferă noul angajator în plus față de ceea ce au deja: un salariu mai bun, un program mai potrivit, un management diferit, mai multă stabilitate sau oportunități reale de dezvoltare.
Companiile ar trebui să vorbească în anunțuri nu doar despre ce presupune postul, ci și despre experiența de lucru pe care o oferă. Dacă un candidat face deja aceeași muncă în altă parte, trebuie să existe un motiv clar pentru care ar face schimbarea. Mai mult, echipele de recrutare și HR ar trebui să se uite mai atent la propriile procese: ce le cer inutil candidaților și, mai ales, de ce aleg angajații să plece pentru aceeași funcție în altă companie.
ANOFM spune că sunt 34.645 de locuri de muncă disponibile la nivel național, majoritatea (peste jumătate) pentru persoane fără studii sau cu studii minime. Printre cele mai căutate: conducător auto transport rutier (3.868 posturi), manipulant mărfuri (1.943) și curier (1.923). Pentru cei care iau în calcul și o variantă în afara țării, rețeaua EURES oferă 101 posturi în Spațiul Economic European: de la lucrător în producție la prelucrarea somonului în Norvegia (45 posturi), la mecanic de camioane sau inspector veterinar în Olanda (16 posturi), până la lucrător ajutor în podgorie în Germania (10 posturi).
Cifra nu reprezintă toate locurile de muncă din piața muncii, ci doar o felie specifică din ea, pentru că raportarea la ANOFM e, în mare parte, voluntară sau făcută de angajatori care vor subvenții de stat sau au obligații legale. O companie care caută programator sau marketer nu anunță ANOFM, folosește LinkedIn sau OLX locuri de Muncă.
Între timp, conform acestui reportaj, în primele 8 luni ale anului au fost peste 9 milioane de aplicări pe o singură astfel de platformă online, unde au fost postate 143.000 de joburi. Adică 63 de candidați pentru fiecare post. Cel mai aglomerat e retailul, cu 92 de aplicări per job, urmat de IT (89) și marketing (79).
Scurte și tari (II).
Dacă apare o urgență la birou, câți oameni din echipă știu ce au de făcut? Pentru companii, primul ajutor ar trebui să fie o competență practică, nu o bifă într-un document. MENSAVE oferă cursuri adaptate tipului de activitate și riscurilor din organizație, în care participanții învață cum să intervină și cum să reacționeze atunci când fiecare secundă contează. Pentru companiile care vor să înțeleagă mai bine cum se pot pregăti pentru astfel de situații, echipa organizează un webinar gratuit, online, despre primul ajutor și utilizarea defibrilatorului, luni, 28 septembrie, de la ora 10:30.
Până acum, MENSAVE a instruit peste 39.000 de persoane, a susținut mai mult de 2.000 de cursuri și a lucrat cu peste 400 de organizații. Organizează cursuri la nivel național, inclusiv pentru companii cu echipe în mai multe orașe, adaptând instruirea la diferite contexte de lucru. MENSAVE este o afacere de familie, fondată de Cristian Ghiță, paramedic voluntar pe ambulanță, și Roxana Popa. Mai multe despre ei poți afla în articolul scris de colega noastră, Izabella Lukács.
–
Tinerii sindicaliști se pot înscrie la un program de pregătire în organizare sindicală. Friedrich-Ebert-Stiftung România și UNI-SEEOC organizează, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Predeal, programul de pregătire „Forța sindicatelor în acțiune: strategii și bune practici”, destinat tinerilor activi în sindicate, cu vârste între 18 și 45 de ani. Participanții vor putea să-și dezvolte competențele practice în organizare sindicală, recrutarea și mobilizarea membrilor, comunicare și planificarea campaniilor sindicale. Înscrierile sunt deschise până la 5 octombrie 2026. Programul este gratuit, inclusiv cazarea și mesele, însă transportul este suportat de participanți sau de sindicatele din care fac parte.
–
Informatica nu mai e „bilet sigur” spre un job bine plătit. Ce facultăți câștigă teren? Conform datelor Băncii Federale din New York (deci aplicabil pentru SUA), rata de șomaj în rândul proaspeților absolvenți de Informatică a ajuns la 6,1%, iar la Inginerie Informatică, la 7,5%, mai mare decât la multe alte domenii. Motivul este că prea mulți tineri au ales informatica în ultimele două decenii, iar rezultatul e un surplus de programatori (nu înseamnă că domeniul nu mai merită, ci că sunt prea mulți absolvenți pentru câte joburi există), combinat cu faptul că AI preia din sarcinile repetitive de programare.
Facultatea de Matematică rămâne relevantă pentru gândirea logică. Dar apar și surprize: absolvenții de Filosofie sunt de două ori mai expuși să lucreze sub nivelul lor de calificare decât cei de informatică, dar, contraintuitiv, au o rată de șomaj mai mică decât informatica, pentru că își dezvoltă o capacitate rară: adaptabilitatea. Iar Antropologia, știința care încearcă să explice ce înseamnă să fii om, capătă valoare tocmai pentru că te învață să te privești pe tine și să înțelegi mai bine societatea. Așadar, gândirea critică și înțelegerea oamenilor sunt aptitudini tot mai căutate.
–
Inteligența artificială creează joburi bine plătite, iar Milenialii sunt cei care ocupă cea mai mare parte dintre pozițiile de top în SUA. Aceștia reprezintă 60% dintre noii angajați în roluri de Head of AI, unde salariul median (valoarea la care jumătate dintre angajați câștigă mai puțin, iar cealaltă jumătate câștigă mai mult) ajunge la 236.000 de dolari pe an, și 56% dintre noile roluri tehnice, potrivit LinkedIn. În același timp, femeile sunt mult subreprezentate: ocupă doar 20% dintre pozițiile de Head of AI, 26% dintre cele de AI Director și 18% dintre rolurile tehnice.
Tinerii reprezintă peste două treimi dintre noii angajați în roluri de forward deployed engineer și AI engineer, cu salarii mediane de 199.000, respectiv 166.000 de dolari. Totodată, accesul la aceste joburi rămâne strâns legat de educație. LinkedIn estimează că nivelul mai ridicat de educație este asociat cu o diferență de aproximativ 52.000 de dolari între valorile mediane ale salariilor. Deși AI este prezentată adesea ca o tehnologie care democratizează accesul la expertiză, piața muncii arată, cel puțin deocamdată, că beneficiile sale se concentrează mai ales în rândul celor cu studii superioare și al celor care ajung în rolurile cu salarii mari.
–
Universitățile se împart între folosirea AI și limitarea lui: cercetările arată că tehnologia poate afecta învățarea. Universitățile au abordări tot mai diferite față de folosirea inteligenței artificiale de către studenți: unele o integrează în cursuri și îi învață pe tineri cum să o folosească, în timp ce altele limitează sau interzic utilizarea ei în anumite activități. Un raport al MIT arată că folosirea AI poate crea „iluzia învățării”, iar un studiu pe 26.000 de elevi din China a constatat că, deși utilizarea AI a crescut cu 18% rezultatele la teme, scorurile la examene fără acces la tehnologie au scăzut cu 20%. În același timp, universități precum Ohio State introduc AI în toate specializările, în timp ce University of Chicago și UC Berkeley au impus restricții în anumite cursuri.
–
Singapore își plătește cetățenii să citească. Un nou program guvernamental îi încurajează pe oameni să lase telefonul deoparte și să citească cel puțin 15 minute pe zi, într-o încercare de a combate doomscrolling-ul și de a încuraja concentrarea, gândirea critică și imaginația. Pentru fiecare sesiune zilnică de lectură, participanții primesc monede virtuale, iar după 50 de sesiuni pot încasa aproximativ 80 de cenți. Programul se va desfășura timp de cinci ani.
Autoritățile speră că cele 15 minute de citit în autobuz, în pauza de prânz sau înainte de culcare pot deveni o alternativă la derulatul fără sfârșit pe telefon. Singapore folosește de mai mult timp stimulente financiare pentru a încuraja anumite comportamente, de la mersul pe jos până la atingerea obiectivelor zilnice de mișcare.
–
Restricțiile impuse educației fetelor și muncii femeilor în Afganistan ar putea duce la pierderea a până la 20.000 de profesoare și 5.400 de angajate din sistemul medical până în 2030, potrivit unei analize UNICEF. Numărul profesoarelor din învățământul de bază a scăzut deja cu peste 9%, de la aproape 73.000 în 2022 la aproximativ 66.000 în 2024. În același timp, un milion de fete au fost private de accesul la educația secundară de la introducerea interdicției în 2021, iar dacă aceasta va continua până în 2030, peste două milioane de fete ar putea rămâne fără dreptul de a continua școala după ciclul primar. Sună SF pentru anul 2026, nu?
Cartea câștigătoare.
Cât de multe lucruri înghiți doar ca să nu se ajungă la un conflict? Poate ai ales să taci ca să nu superi, să te adaptezi ca să fii acceptat sau să lași de la tine, chiar și atunci când ceva important pentru tine era în joc.
În „Înțelepciunea conflictului”, Magor Csibi și Raluca Anton au inclus 12 povești reale despre tensiuni, frici, limite și momente în care oamenii au ales să nu mai tacă. Printre cei care își spun poveștile se numără Alex Nedea, Paula Herlo, Ana-Maria Brânză, Gáspár György, Andreea Raicu și Horia Tecău. Sunt experiențe diferite, dar cu o întrebare comună: ce se întâmplă atunci când alegi să confrunți ceea ce te doare, în loc să eviți?
