Naveta, costul invizibil al angajaților români: pierdem, în medie, 53 de minute zilnic.
Angajații din România petrec, în medie, 53 de minute pe zi pe drum între casă și serviciu, deși parcurg doar 17 kilometri, cea mai scurtă distanță medie dintre cele 16 țări europene analizate de SD Worx. Pentru 51% dintre angajații din regiunea în București-Ilfov, drumul durează cel puțin o oră, iar pentru 23% ajunge la minimum două ore. La nivel național, 16% petrec cel puțin 90 de minute pe drum, iar 11% ajung la două ore.
Timpul petrecut pe drum se reflectă și în preferințele privind munca remote. 38,2% dintre angajații români și-ar dori să lucreze mai mult remote, iar în București-Ilfov procentul urcă la 47%. Paradoxal, România are o percepție bună asupra opțiunilor de transport: angajații spun că au suficiente variante pentru a ajunge la serviciu, iar transportul public este evaluat mai bine decât media europeană. În București-Ilfov, transportul public primește chiar cea mai bună evaluare dintre regiunile României, deși aici se înregistrează și cea mai lungă durată medie a navetei.
Despre ce pot face concret companiile pentru colegii navetiști poți afla mai multe aici:
Ce ne mai doare (în online): condițiile de muncă din domeniul HoReCa.
„Sunt barman cam de 10 ani și acum realizez ce problemă mare este salarizarea, orele muncite, drepturile angajaților, a tuturor din HoReCa.
Ne confruntăm cu un program a câte 16 ore pe zi, două cu două. Mulți patroni ar zice că lucrăm 15 zile pe lună și ne plângem, dar adevărul e că depășim orele lunare, ajungem la epuizare, nepăsându-i nimănui.
De multe ori avem un program haotic, ore suplimentare plătite normal, tot timpul e o obligație să fii disponibil dacă ești sunat de acasă pentru a ajuta la lucru din timpul liber, nu prea există zile în care să stai programul normal la lucru, de cele mai multe ori se stă peste program.
Totul pentru un salariu minim pe economie, de multe ori ce se dă peste este la negru, dacă dorești să ai salariul real pe cartea de muncă trebuie să îți plătești tu diferența […]. În multe situații nu există sărbători, iar weekendurile sunt plătite la fel. Patronii adaugă în anunțurile de angajare ca și beneficii că avem tips (nu este garantat, clientul lasă dacă vrea, nu e obligat). La unele localuri îți oferă mâncare, la altele nu, iar la altele îți spune că ai 2 mese pe zi, dar alea fiind o ciorbă și un felul doi pentru 16 ore. Nu avem o pauză de masă să mâncăm liniștiți, tot timpul suntem pe fugă.”
— văzută la muncitorii.din.fast.food.
Scurte și tari (I).
MINUS 30% oferte de angajare pentru juniorii din IT în 2026, față de anul trecut, scrie Lucian Popovici pe LinkedIn (fost director de inginerie la Deloitte, azi fondator al Bridging Innovation – consultanță în AI și Bridging Gaps – comunitate de mentorat gratuit pentru oameni din tech). Acesta notează că industria IT din România a scăzut cu 4,1%, adică prima contracție semnificativă din ultimele două decenii, dar și că doar 5% din companiile din România folosesc AI (cea mai mică rată de adopție din UE) sau că avantajul de cost s-a redus considerabil, fiind acum comparabil cu alte țări europene din regiune.
Și, totuși, Lucian vede oportunitate de creștere a IT-ului în România, dar nu din prisma numărului de angajați în domeniu, ci prin creșterea valorii livrate (cum ne spunea și nouă în acest episod de podcast în care l-am avut invitat) și vine și cu câteva soluții pentru companii, guvern, universități și ONG (slide-ul 7 din postare). Datele provin dintr-un studiu de piață propriu, realizat pe baza mai multe studii și analize independente.
–
Șefii din Marea Britanie vor trebui să discute cu angajații și să explice de ce refuză cererile de muncă flexibilă. Noile drepturi anunțate de Louise Haigh (prim-secretar de stat) prevăd că angajatorii care resping o astfel de solicitare trebuie să se întâlnească cu angajatul, să analizeze serios cererea și să explice motivele deciziei. Regula vine peste dreptul existent al angajaților de a cere muncă flexibilă, iar Haigh a subliniat că nu toate joburile pot fi făcute de acasă și nu toate cererile pot fi aprobate, darfiecare solicitare trebuie tratată cu seriozitate.
–
Autismul nu înseamnă un angajat mai puțin bun. Uneori înseamnă un angajat mai punctual, mai consecvent și mai de încredere. O spun experții americani care lucrează cu organizații și companii din România și o demonstrează povestea lui Alexander Bentley, un tânăr cu autism care muncește de la 16 ani, inclusiv în retail, IT și cercetare. Pentru el, integrarea la job a însemnat uneori lucruri simple: să poată purta un tricou sub uniformă dacă materialul îl deranja sau să iasă câteva minute dintr-un mediu prea zgomotos. Experții spun că astfel de ajustări mici pot face diferența, iar persoanele cu autism pot fi angajați foarte consecvenți și productivi.
–
IMDb a creat o categorie specială pentru creatorii de pe internet. Site-ul acela unde cauți orice actor sau film și afli tot despre el, are de acum o categorie numită „Digital Creator”, creată pentru vloggeri, streameri, gameri, influenceri. Până acum, ca să ai profil pe IMDb trebuia să fi apărut într-un film sau serial. De-acum, dacă toată cariera ta e pe YouTube sau TikTok, tot poți avea profil, fără să fi pus vreodată piciorul pe un platou. Practic, platforma recunoaște că linia dintre „vedetă de Hollywood” și „creator online” s-a cam șters, iar industria (producători, branduri, casting directori) are nevoie de un loc unde să-i găsească pe amândoi la fel de ușor.
–
„Nu vreau să jignesc pe nimeni. Cam multe femei care conduc, iau decizii pentru Metrou astăzi. La CA femei, la directori femei”, a spus Marian Artimon, liderul sindical de la Metrorex. Declarația vine în contextul în care femeile ocupă doar 33,9% dintre funcțiile de conducere din România, potrivit datelor Eurostat. Angi Șerban îi răspunde lui Artimon că a pune problemele unei companii pe seama numărului de femei din conducere nu este o critică a managementului, ci misoginie:
„Femeile intră mai greu pe piața muncii, ajung mai rar în funcții de conducere și, când reușesc, se trezește câte un Marian Artimon să le facă vinovate pentru problemele unui sistem doar fiindcă sunt femei. Metrorex are probleme de buget, personal și management. Uterul nu este indicator de performanță, Nea Artimon, competența este”, a scris ea.
–
FSEGA Student Job Market, platforma lansată în 2024 de FSEGA-UBB, conectează studenții și masteranzii cu oportunități de joburi și internshipuri și le arată ce competențe, valori și beneficii caută angajatorii. Platforma are deja 70 de companii conectate și folosește inclusiv AI pentru a recomanda oportunități în funcție de profilul și interesele utilizatorilor. Astfel, studenții își pot construi treptat profilul profesional prin cursuri, proiecte, activități extracurriculare și internshipuri. Datele colectate de platformă în anul universitar 2025-2026 arată că angajatorii caută combinații de competențe tehnice și umane. În același timp, comunicarea, lucrul în echipă, gândirea analitică, adaptabilitatea și proactivitatea apar frecvent alături de competențele tehnice.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Un șef bun nu are nevoie să fie temut ca să fie respectat.
Mult timp, frica a fost confundată cu autoritatea: dacă oamenii se tem de șef, vor fi mai disciplinați și vor munci mai bine. Doar că frica poate obține conformare pe termen scurt, nu și implicare reală. Când oamenii se tem să greșească, să pună întrebări sau să spună „nu sunt de acord”, încep să tacă. Iar o echipă care tace nu este neapărat o echipă performantă. Este, uneori, doar o echipă care a învățat să se protejeze.
Ideea apare într-un articol publicat recent în Inc. de Simona Rozhko, fondatoare și CEO, care susține că echipele bune au nevoie în același timp de responsabilitate și siguranță psihologică. Un lider poate avea standarde ridicate, poate purta conversații dificile și poate lua decizii ferme fără să-și intimideze oamenii.
Diferența este simplă: într-un astfel de mediu, angajații își consumă energia rezolvând probleme, nu încercând să ghicească dacă șeful se va enerva.
Sweet & spicy.
În Polonia roboții protestează contra AI. Sună a glumă, dar chiar e real, aproximativ 30 de roboți umanoizi au mărșăluit în fața Ministerului Afacerilor Digitale, cu lozinci ca „Apărați locurile de muncă” și „Nu așteptați, reglementați”. Protestul a fost organizat de o inițiativă civică care cere dezbatere reală cu privire la consecințele automatizării. Liderul inițiativei este și patronul unei companii de robotică și se declară „înspăimântat” de răsturnările tehnologice care ameninţă organizarea societăţii în jurul muncii.
Peste 1.500 de angajați ai CFR Marfă nu și-au mai primit salariile de luni de zile.
Aproximativ 1.550 de angajați ai CFR Marfă nu și-au mai primit salariile de luni de zile. Sindicatul Mișcare Comercial Vagoane cere statului să găsească urgent o soluție pentru plata oamenilor, care au familii, rate și facturi de achitat și nu sunt responsabili pentru datoriile istorice ale companiei. O soluție propusă prin modificarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale a fost respinsă în Parlament pe 9 septembrie: proiectul a primit 129 de voturi pentru, 70 împotrivă și 38 de abțineri, fără să atingă numărul necesar pentru adoptare.
Problema vine într-un moment în care CFR Marfă este aproape de faliment, cu datorii de miliarde de lei și două cereri de intrare în faliment respinse de instanță în acest an. Statul pregătește în paralel transferul activității viabile către Carpatica Feroviar, companie înființată în 2024, însă pentru cei 1.550 de angajați problema este una imediată: au muncit, dar așteaptă de luni de zile banii pentru munca lor. Sindicatul spune că va continua demersurile pentru găsirea unei soluții.
România are oameni mai bine pregătiți pentru AI decât companiile în care lucrează.
România pare să aibă o bază profesională mai bună pentru AI decât sugerează nivelul foarte scăzut de adopție din companii. În Global Outsourcing AI Readiness Index 2026, realizat de Ataraxis, România a primit 63 de puncte la competențele legate de AI, peste Cehia, Bulgaria și Ungaria și sub Polonia. Scorul trebuie însă citit cu pragmatism: asta nu înseamnă că 63% dintre angajații români „știu AI”, ci este construit din indicatori precum competențele declarate pe LinkedIn, activitatea developerilor pe GitHub, demografia și migrația talentului. Cu alte cuvinte, spune mai degrabă că există oameni și competențe pe care economia le-ar putea folosi.
Companiile sunt însă în urmă. România are doar 42 de puncte la adopția AI în business, cel mai slab scor dintre cele cinci țări din Europa Centrală și de Est analizate. Iar datele Eurostat confirmă decalajul: în 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii AI, față de aproximativ 20% media UE.
Meserii sub lupă: Alexandra Bica caută pietre prețioase în minele din Tanzania.
În estul Tanzaniei, ziua de lucru a Alexandrei începe uneori pe motocicletă. Pleacă din Arusha spre zona râului Umba, una dintre regiunile miniere importante ale țării, împreună cu oamenii care o ajută să ajungă la mineri. Se oprește în sate și puncte unde aceștia vin cu pietrele găsite, le studiază, le cumpără, le fațetează și încearcă să construiască în jurul lor un business.
Meseria ei începe, de fapt, înainte ca piatra să ajungă pe masa de lucru. Alexandra trebuie să-și dea seama ce se ascunde în materialul brut și cum ar trebui tăiat pentru a obține cea mai bună piatră posibilă. Forma, culoarea, claritatea, incluziunile și fisurile contează. O tăietură greșită poate însemna chiar distrugerea pietrei. Iar riscuri există încă din momentul cumpărării: uneori, nu poți ști cu certitudine dacă o piatră este naturală sau sintetică fără o analiză de laborator, iar banii investiți pot rămâne luni întregi blocați într-o piatră până își găsește cumpărătorul.
Dincolo de partea spectaculoasă a meseriei (drumurile în Tanzania, minele și pietrele rare), aceasta presupune multă muncă de teren, răbdare și precizie. Alexandra trebuie să știe unde să caute, să ajungă rapid când află că într-o anumită zonă s-a găsit ceva interesant, să construiască relații cu minerii și să înțeleagă piața.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Fetele care fac sport în adolescență au șanse mai mari să ajungă în roluri de lider.
Femeile care au practicat un sport cel puțin trei ani înainte de finalul liceului au fost cu 50% mai susceptibile să ocupe poziții de leadership decât cele care nu au făcut sport, arată un studiu realizat de e.l.f. Beauty și Parity, pe 9.500 de persoane din Statele Unite, Canada, Germania și Marea Britanie. Aproape 90% dintre ele spun că o abilitate sau un mod de gândire învățat prin sport le-a ajutat să obțină o promovare în carieră, iar femeile care au practicat sport sunt cu 37% mai predispuse să aspire la poziții de conducere și cu 25% mai dispuse să-și negocieze salariul. De asemenea, foștii sportivi profesioniști spun că lecțiile învățate pe teren îi ajută în rolurile executive.
Cu toate acestea, fetele au mai puține oportunități de a practica sport decât băieții. Miza este să le oferim fetelor șansa de a descoperi ce poate învăța din sport: disciplină, perseverență, lucru în echipă, încredere și capacitatea de a conduce. Beneficiile nu vin din medalii, ci din faptul că ai fost acolo, ai învățat, ai concurat și ai continuat să joci.
Scurte și tari (II).
Robotul care îți poate împături hainele sau face curățenie a intrat în producție de serie în China. IRON, robotul umanoid dezvoltat de compania chineză Xpeng, are 1,73 metri, cântărește 65 de kilograme și se poate deplasa autonom, evita obstacole, executa comenzi și chiar își poate încărca singur bateria. Compania spune că robotul ar putea ajunge să fie folosit în case pentru treburi precum curățenia sau împăturirea hainelor și, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină chiar un „însoțitor” al oamenilor. Primele utilizări comerciale sunt programate în China, iar livrările către clienți ar urma să înceapă în 2027. Ce înseamnă asta pentru oameni? Că vom avea mai mult timp liber sau doar vom primi și mai multe taskuri?
–
Lucrezi 9 ore pe zi, dar ești plătit pentru 8? Da, poate fi legal – dacă o oră este pauză de masă și pauza este una reală. Codul muncii spune că, atunci când programul zilnic depășește 6 ore, angajații au dreptul la pauză de masă, iar aceasta nu este inclusă automat în timpul de muncă. Asta înseamnă că un program 9.00–18.00, cu o oră de pauză, poate fi perfect legal pentru un angajat cu normă de 8 ore. Problema apare dacă „pauza” există doar pe hârtie, iar omul continuă să muncească, să răspundă la solicitări sau să rămână efectiv la dispoziția angajatorului. În plus, durata pauzei nu este stabilită în mod general la 30 de minute pentru toți angajații adulți, ci trebuie verificată în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă. Explicațiile juridice au fost prezentate de Adevărul, într-un articol semnat de Afrodita Cicovschi.
–
Postura pe care o avem la birou ne poate afecta nu doar spatele, ci și respirația și nivelul de stres. Potrivit kinetoterapeutului Dr. Vlad Petean, de la MedLife, statul „prăbușit” în scaun, cu umerii înainte și bărbia spre monitor, limitează mișcarea diafragmei și face respirația mai superficială, ceea ce poate favoriza activarea sistemului nervos asociat stresului. Semnele pot fi suspinele frecvente, căscatul sau senzația că rămâi fără aer când vorbești. Specialistul recomandă să ne ridicăm de la birou cel puțin o dată pe oră și să facem câteva respirații profunde, cu umerii trași înapoi și pieptul deschis, pentru a relaxa musculatura și a permite diafragmei să lucreze mai eficient. Am pus pe blogul nostru un articol în care avem și un exercițiu simplu, de un minut, pe care îl poți face chiar lângă birou.
–
Ghid pentru sprijinirea angajaților în perioadele de menstruație și menopauză. Tocmai a fost lansat de ISO, organizația internațională care stabilește acele standarde urmate voluntar de companii din toată lumea. Probabil ai auzit de ISO 9001 (standardul pentru calitate) sau ai văzut sigla ISO pe câte un site. Ei bine, ISO 45010 e primul ghid din lume dedicat exact acestui subiect la job. Este un set de recomandări practice, gratuite pentru orice companie: cum să pregătească managerii, ce ajustări poate face la locul de muncă, cum să deschidă conversația, etc. Motivul apariției este un sondaj pe aproape 6.500 de femei din 7 țări, care arată că 7 din 10 vor un proces clar din partea angajatorului, dar 6 din 10 spun că șeful lor nu a adus niciodată vorba despre asta. Practic, angajații vor sprijin, companiile tac, iar acest ghid e prima încercare serioasă de a sparge gheața.
–
Tot mai mulți tineri americani își regândesc planurile de studiu și carieră din cauza AI-ului. 31% dintre studenți și-au schimbat deja planurile profesionale, iar 39% au luat în calcul schimbarea specializării, arată un sondaj CNBC și SurveyMonkey. Informatica este unul dintre domeniile care îi neliniștesc cel mai mult, pe fondul concedierilor din industrie. Dar experții spun că problema nu este neapărat alegerea specializării „potrivite”, ci competențele pe care le dezvoltăm, indiferent de domeniu.
Creativitatea, gândirea critică și capacitatea de a vedea conexiuni pe care AI nu le face ușor sunt competențe care devin tot mai importante. De aici și interesul unor lideri din business pentru o posibilă revenire a științelor umaniste, precum istoria sau literatura. Nu înseamnă că studenții ar trebui să fugă de domeniile tehnice, ci că alegerea unei specializări nu le garantează un viitor sigur. Mai important este să aleagă un domeniu care îi interesează și care le oferă ocazia să-și dezvolte abilități pe care AI nu le poate înlocui atât de ușor.
–
Șase dintre cele mai rapide 10 ocupații ca ritm de creștere estimat în Statele Unite pentru perioada 2025-2035 sunt în sănătate și asistență socială. Creșterea este alimentată în special de îmbătrânirea populației și de prevalența bolilor cronice și a problemelor de sănătate mintală. În top apar și două ocupații din IT – data scientists și cercetătorii în informatică, chiar dacă acestea au un nivel ridicat de expunere la AI. Alte două ocupații cu creștere rapidă sunt instalatorii de panouri fotovoltaice și tehnicienii pentru turbine eoliene. La polul opus, se estimează că numărul joburilor din comerțul și din guvernul federal vor scădea ușor.
