Angajații remote: mai implicați, dar mai predispuși la emoții negative.
Angajații care lucrează full remote sunt cei mai implicați în muncă (31%), mai mult decât cei care lucrează hibrid (23%) sau doar de la birou (19%). Însă, paradoxul e că, deși sunt mai conectați cu jobul, se simt mai singuri, mai stresați și mai puțin împliniți în viața personală, arată cel mai recent raport Gallup.
Doar 36% dintre ei se consideră „înfloritori” în viața personală, față de 42% în cazul celor care muncesc hibrid și la birou. În plus, 45% dintre angajații full remote raportează un nivel ridicat de stres, comparativ cu 39% în rândul celor care merg la birou.
De ce? Pentru că lipsa interacțiunilor reale duce la izolare, iar autonomia vine la pachet cu stres și incertitudine. Tehnologia, deși utilă, nu compensează lipsa contactului uman sau a susținerii emoționale. Soluția e simplă în teorie: autonomie + conexiune umană = implicare și bunăstare.
Noi credem că e un subiect complex și că bunăstarea fiecăruia e subiectivă, așa că mai bine ne spui tu cum te simți și ce mod de lucru preferi.
Simți că e criză? Ești în ceață? Nu știi ce decizii să iei mai departe?
Dacă ești responsabil de hotărâri importante în firma ta – strategice, financiare sau legate de dezvoltare – și ai nevoie de CLARITATE, vino luni și marți, 26 și 27 mai la Masterclass-ul de strategie de business în vremuri de criză, desfășurat la Cluj. Timp de două zile, lucrezi direct cu:
-
Mihai Bonca – profesor de marketing cu Executive MBA la Oxford, peste 15 ani în multinaționale,
-
Doru Șupeală – fondator Hacking Work & Pozitivești, expert în management și strategie.
Înveți metode clare de analiză a pieței, adaptate vremurilor incerte – vorbim despre concepte ca VUCA și reziliență organizațională, dar traduse în instrumente concrete. Creezi strategii inspirate din gândirea evoluționistă a lui Darwin și tacticile militare ale lui Boyd, ca să te adaptezi rapid și eficient. Identifici ce avantaje reale are business-ul tău și cum poți să le consolidezi ca să reziști și să crești în aceste vremuri incerte. Workshopul este structurat pentru rezultate imediate, cu focus pe aplicabilitatea în contextul specific al afacerii tale. Te poți înscrie aici.
📜 Scurte și tari (I).
Candidați fantomă creați cu AI: noua amenințare pentru companii. Tot mai mulți candidați falși, creați cu ajutorul inteligenței artificiale, reușesc să pătrundă în companii folosind CV-uri fabricate, identități false și răspunsuri generate automat. Potrivit Gartner, până în 2028, unul din patru aplicanți va fi fals. Unii candidați folosesc deepfake-uri în interviuri și voci sintetizate pentru a părea reali, iar riscurile includ pierderi financiare și scurgeri de date. Experții recomandă verificări mai stricte de identitate, evaluări bazate pe comportament și transparență în utilizarea AI.
___
Biroul care ne dezbină: de ce tot mai mulți angajați se revoltă? Știm deja că revenirea fizică la birou a început să fie noul „trend”, însă impunerea acestor decizii fără consultare generează frustrare, iar mulți angajați se simt ignorați și neînțeleși. Potrivit unui articol publicat în Harvard Business Review, la mijloc e o ruptură mai profundă: cea a „contractului psihologic” dintre angajat și angajator. În timp ce multe companii aplică reguli uniforme, angajații caută soluții adaptate realităților lor personale. Reconstruirea încrederii nu vine prin forță, ci prin empatie și flexibilitate, așa cum arată exemplele CMG și Dell.
___
SE Bordnetze concediază 676 de angajaţi. Producătorul german de cablaje auto invocă scăderea comenzilor și a producției, pierderi din cauza crizei de materii prime şi instabilitate fiscală. Disponibilizările afectează peste o treime din angajaţii unităţii din Drobeta-Turnu Severin şi intră în vigoare în perioada mai-iunie 2025.
___
Propunerea lui George Simion de a reduce cu 500.000 numărul bugetarilor a stârnit reacții puternice. Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (a doua cea mai mare confederație sindicală din România), a catalogat-o drept „exclusă” și a avertizat că sectoare esențiale precum educația, sănătatea și poliția suferă deja de un deficit cronic de personal, iar o astfel de măsură ar agrava situația. Președintele Interimar al României – Ilie Bolojan – spune că fără o analiză detaliată, 500.000 pare a fi doar o simplă cifră de marketing electoral.
___
Femeile din UE câștigă în medie cu 12% mai puțin decât bărbații, adică doar 88 de euro pentru fiecare 100 de euro câștigați de un bărbat, conform datelor publicate de Eurostat. Cea mai mare diferență salarială de gen s-a înregistrat în Letonia, unde femeile au obținut doar 81 de euro, urmată de Austria și Cehia, ambele cu 82 de euro. Singura țară în care femeile au depășit salariul bărbaților a fost Luxemburg, unde acestea au câștigat 101 euro. În regiunea balcanică, România s-a remarcat prin cea mai mică diferență de remunerare între sexe, femeile câștigând 96 de euro la fiecare 100 de euro obținuți de bărbați.
___
Între angajați și conducere există o diferență clară de percepție, potrivit unui studiu recent realizat în Statele Unite. În timp ce jumătate dintre lideri consideră că bunăstarea angajaților s-a îmbunătățit, doar 29% dintre angajați sunt de acord. Situația e similară și când vine vorba despre AI. Peste 80% dintre lideri sunt entuziasmați să implementeze noi soluții AI, în schimb un sfert dintre angajați simt o teamă față de potențialul impact negativ asupra joburilor lor. Mai mult, doar 41% dintre angajați sunt pregătiți să accepte schimbările implicate de adoptarea inteligenței artificiale.
___
Tot mai mulți tineri din China aleg să se retragă din ritmul alert al societății și să trăiască izolați, fără job, fără școală, fără planuri. Pe platforme sociale ca Douyin sau Weibo, populare in China, tinerii își spun ironic „șobolani domestici” și povestesc cum petrec zile întregi în pat, între telefon, somn și o masă pe zi.
Pentru unii, acest stil de viață e o formă de protest tăcut față de o piață a muncii care pare imposibil de pătruns și o cultură absurdă a epuizării. Chiar dacă mulți se regăsesc în această alegere, experții atrag atenția că izolarea prelungită poate adânci nesiguranța și lipsa de direcție. Pauza poate fi utilă, dar doar dacă devine un punct de restart, nu o formă de renunțare.
___
Cum rămâi vizibil ca angajat remote? Probabil simți uneori că devii invizibil în fața colegilor mereu prezenți fizic la birou. Vizibilitatea nu este doar o chestiune de imagine, ci influențează direct oportunitățile profesionale, relațiile din echipă, cât și propria ta satisfacție ca angajat. Cu doar câteva schimbări de abordare, poți gestiona mai ușor situația. Pe scurt: comunică deschis, adoptă o atitudine proactivă și construiește conexiuni autentice.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Siguranța psihologică scade în momentele grele – cum o protejăm în echipe?
Chiar și în organizațiile cu o cultură sănătoasă, siguranța psihologică se fisurează ușor în perioade de restructurare sau schimbare de procese. În tranziții precum migrarea la un nou sistem apar tensiuni inevitabile: roluri rediscutate, autoritate redistribuită, rutină perturbată. În astfel de contexte ambigue, oamenii tind să se retragă – de teamă „să nu spună ceva greșit”. Studiile lui Edmondson & Lei (2014) arată că în aceste momente critice, liderii au responsabilitatea directă de a menține spațiul psihologic deschis – nu prin „comunicare în exces”, ci prin ascultare autentică și toleranță față de eroare.
Trei intervenții rapide pot face diferența: (1) Clarifică regulile jocului – spune explicit ce greșeli sunt acceptabile și care sunt așteptările reale în timpul tranziției; (2) Schimbă formatul întâlnirilor – introdu 10 minute dedicate disconfortului, lăsându-i să vorbească întâi pe cei mai tăcuți; (3) Normalizează nesiguranța – spune clar că e firesc ca schimbarea să ne scoată din ritm. Iar pentru a trece de la intenție la impact, organizează în următoarele 30 de zile două sesiuni de feedback rapid și măsoară sentimentul de siguranță psihologică printr-un sondaj simplu.
Folosește chestionarul dezvoltat de Amy Edmondson (1999), cu 7 itemi care evaluează cât de în siguranță se simt oamenii să-și asume riscuri, să spună ce gândesc sau să ceară ajutor. Rezultatele pot arăta cele mai critice vulnerabilități din climatul echipei și ghida ajustări concrete.
💡 Uite ce fain: Nu te concentra doar pe succesul copiilor. Învață-i să fie buni și vor reuși oricum.
Deși peste 90% dintre părinți americani declară că vor să-și crească copiii să fie buni și empatici, majoritatea copiilor cred că părinții lor pun accent pe succes și fericire mai mult decât pe grijă față de ceilalți. Nu contează ce spunem, ci pe ce observă copiii că punem preț în mod real. Iar dacă tot ce primesc sunt aplauze pentru note bune și trofee, nu pentru gesturi de generozitate, nu e de mirare că empatia scade de la o generație la alta.
Datele arată că am devenit, ca societate, mai puțin atenți unii cu alții. Copiii de azi nu sunt mai puțin conștienți că trebuie să-i ajute pe ceilalți – doar că simt mai puțină responsabilitate personală s-o facă pe bune. Iar părinții, absorbiți de dorința ca cei mici „să reușească”, tind să neglijeze un ingredient esențial: bunătatea. Dar cele două nu sunt în opoziție. Din contră, copiii empatici ajung, în timp, să aibă relații mai solide, note mai bune și cariere mai împlinite.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Când pierzi mai mult decât un job: efectele invizibile ale despărțirii profesionale.
Oamenii care găsesc sens în munca lor se bucură de o sănătate mintală mai bună, arată un studiu recent. Mai mult decât o sursă de venit, munca este un reper care oferă ritm, stabilitate și identitate. De multe ori, pierderea unui job se ascunde sub actualizări de LinkedIn sau un CV proaspăt formatat.
În tăcerea de după, se rupe rutina, se pierd relații sociale, iar sentimentul de sens dispare. Prin urmare, nu e surprinzător faptul că golul lăsat în urmă după pierderea unui loc de muncă afectează mult mai mult decât bugetul. Ceea ce urmează poate însemna anxietate, senzația că nu mai contezi sau chiar depresie.
Ce ajută? Să recunoști mai întâi că ai pierdut ceva important. Să-ți dai voie să simți. Apoi, încearcă să identifici ce îți lipsește cel mai mult din activitatea ta și caută moduri prin care să regăsești acele lucruri în altă parte. Vorbește cu cei care au trecut prin ceva similar și oferă-ți timpul de care ai nevoie. Pierderea jobului nu înseamnă că ai eșuat. Înseamnă că ai simțit greutatea unei schimbări care nu se vede, dar apasă. Și, ca orice rană invizibilă, are nevoie de timp, grijă și un strop de blândețe pentru a se vindeca.
📜 Scurte și tari (II).
Hai cu noi în tabără! La SPOR Business Camp (22-25 mai) vei învăța să gândești strategic, să construiești un brand solid, să inovezi și să conduci echipe cu impact real. Împreună cu cinci mentori cu experiență în business, vei explora metode și instrumente pe care le poți aplica imediat în activitatea ta: Mihai Bonca (Gândire strategică & Branding), Melania Medeleanu (Public Speaking, Comunicare & Dicție), Ligia Cremene (Systemic Management & Leadership), Dragoș Călin (Creativitate & Comunicare) și Doru Șupeală (Inovație și Gândire Creativă).
Aici poți afla cum a fost experiența de anul trecut, iar aici găsești toate detaliile despre SPOR Business Camp.
___
În România, tot mai puțini angajați acceptă să lucreze în weekend. Dacă în 2016 o făceau 28%, în 2023 procentul a scăzut la 18%, potrivit Eurostat. Motivele țin de dorința de a avea un echilibru între viață și muncă, dar și de orele de muncă plătite prost: doar 12 euro/oră, față de media UE de 33. În contrast, în alte țări europene, cum sunt Grecia și Italia, procentele de angajați care lucrează în weekend sunt mult mai ridicate, ajungând până la 30-32%.
___
Am întâlnit și profesori fericiți: La Universitatea Transilvania din Brașov, unii profesori ajung să câștige lunar între 7.000 și 8.000 de euro net, printr-un sistem diferențiat de salarizare bazat pe performanță. Informația a fost confirmată de rectorul Ioan Vasile Abrudan. Acesta a explicat că această sumă cumulează salariul de bază, veniturile din proiecte de cercetare, bonusurile interne pentru performanță și sporul oferit conducătorilor de doctorat care publică articole științifice.
Rectorul a subliniat că acest model de recompensare a dus și la o creștere a poziției universității în clasamentele naționale, de pe locul 15 în 2012, pe locul 5 în prezent. Printre măsuri, se numără și un bonus lunar de 1.500 lei pentru 30% dintre profesorii apreciați de studenți. „O instituție nu poate fi performantă fără diferențiere clară între muncă și nemuncă”, a declarat rectorul, avertizând că echitatea salarială bazată pe merit e esențială pentru menținerea motivației în rândul cadrelor didactice performante.
___
Directorii executivi își intensifică investițiile în AI, în ciuda dificultăților generate de ritmul rapid al adoptării tehnologiei. Mai mult, se estimează că rata de creștere a investițiilor în AI se va dubla în următorii doi ani. Totuși, 50% dintre directori recunosc că ritmul alert al investițiilor a dus la tehnologii fragmentate și slab integrate în cadrul organizațiilor lor. 64% spun că riscul de a rămâne în urmă îi determină să investească în tehnologii fără o înțelegere completă a valorii lor, dar cei mai mulți nu sunt de acord cu abordarea „repede și greșit”.
___
Microsoft ia măsuri dure de management al performanței, urmând exemplul Amazon, Meta și Google. În încercarea de a obține rezultate mai bune cu mai puțini angajați, compania reduce numărul de poziții de management, concediază angajații considerați mai puțin productivi decât colegii lor și crește numărul inginerilor și dezvoltatorilor, mizând pe eficiență operațională. De asemenea, nu mai acordă bonusuri anual, ci doar o dată la trei-patru ani și a adoptat politica de facto a Meta de a pune foștii angajați pe „lista neagră” pentru a nu-i reangaja. Această schimbare reflectă sfârșitul perioadei de expansiune rapidă și relaxare din sectorul tech.
___
PwC concediază 1.500 de angajați în SUA, echivalentul a 2% din forța de muncă, pentru a ajusta structura companiei în contextul unei fluctuații scăzute de personal. Vestea a fost comunicată prin apeluri pe Microsoft Teams. Aceasta este a doua rundă majoră de concedieri la PwC, după restructurarea diviziei de produse și tehnologie din septembrie 2024, care a afectat 1.800 de persoane.
___
Vrei să faci business durabil, responsabil și profitabil? SustaIMMability 2025 îți arată cum, pe 21 mai 2025, la Cluj. Organizatorii propun două paneluri principale – „Impactul sustenabilității asupra mediului de afaceri” și „Practical sustaIMMability: Cum ne ajută inovația sustenabilă” – alături de studii de caz, soluții concrete și bune practici din partea unor experți în domeniu. Participarea este gratuită dacă te înscrii online și fiecare participant primește și un voucher de transport Bolt în valoare de 50 de lei – asta ca să ajungi și mai simplu la Hotel Golden Tulip Ana Dome, de la ora 09:00. Agenda completă este disponibilă aici.
___
UniCredit face echipă cu Google Cloud pentru a-și moderniza serviciile în toată Europa. Asta înseamnă, concret, aplicații bancare mai rapide, procese mai simple și mai puțină birocrație pentru clienții din cele 13 piețe principale în care banca este activă. UniCredit va muta treptat aplicațiile și sistemele importante în cloud, ceea ce va duce la servicii mai sigure, mai stabile și mai ușor de folosit – atât pentru clienți, cât și pentru angajații din rețea.
Ne „fură” manipularea online, pentru că nu avem educație media nici acasă, nici la școală.
50% dintre elevii de liceu din România nu iau nicio măsură atunci când identifică o informație falsă, iar aproape 30% se limitează doar la a da „report” postărilor de manipulare evidentă de pe rețelele de socializare, ne arată studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”. Raportul scoate la iveală o problemă sistemică: lipsa unei culturi a informării în școală și în familie. Educația media e aproape inexistentă în procesul educațional, iar elevii ajung să echivaleze „a fi informat” cu ce văd pe TikTok.
Șapte din zece liceeni recunosc că nu sunt informați cu privire la politica din România, iar peste 76% nu urmăresc deloc subiectele politice internaționale. Cele mai urmărite teme sunt trendurile de pe rețelele de socializare, sănătatea, pop culture și influencerii, în timp ce politica, alegerile și chestiunile civice sunt evitate și de școală și de familie.
Conform cercetării, 6 din 10 elevi cred că o informație e adevărată dacă le confirmă convingerile, însă nu disting clar între sursele jurnalistice și cele de divertisment sau influenceri, iar credibilitatea sursei se rezumă deseori la repetitivitatea mesajului (56%). Specialiștii CJI avertizează că, în absența unei intervenții la nivel de sistem – inclusiv formarea profesorilor și integrarea educației media în curriculum – lipsa discernământului informațional riscă să se adâncească și să creeze o nouă generație și mai vulnerabilă la manipulare.
🌶️ Sweet & spicy.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (3:31) Ești mai fericit, deci și mai creativ?
Te-ai blocat vreodată în fața unui ecran gol? Dar ți-a venit vreo idee genială sub duș? Nu e coincidență!
Fericirea este secretul din spatele ideilor creative care chiar contează. Descoperă de ce dopamina e ca un espresso pentru creier, cum joaca liberă generează idei valoroase, și de ce colaborarea e mai ușoară când te simți bine la muncă.
___
🎥 (1:16:14) România în epoca AI: ce riscăm dacă stăm pe loc?
Inteligența artificială nu mai e o poveste despre viitor: e prezentul care ne provoacă direct. Ce facem când dispare munca de birou așa cum o știm?
În cel mai nou episod de podcast, Cătălin Teniță vorbește despre impactul real al AI-ului asupra pieței muncii din România: ce joburi dispar, ce competențe devin obligatorii și cum ne afectează toate aceste schimbări.
